Adaugă GetPony ca sursă preferată în Google
Pe 25 august 2026, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod al Urbanismului, pentru mașinile vechi a început numărătoarea inversă către acces taxat sau chiar interzis în centrele marilor orașe. Legea 169/2026 obligă primăriile să stabilească în cel mult 12 luni zone cu emisii zero și zone cu emisii scăzute, incluse în Planurile Urbanistice Generale.
Potrivit Antena 3. Acest termen maxim de 12 luni, lăsat autorităților locale, împinge decizia până în august 2027. Din acel moment, fiecare primărie poate introduce restricții de acces sau taxe speciale pentru vehiculele cu emisii ridicate de dioxid de carbon, iar impactul cade în primul rând pe proprietarii de mașini mai vechi, în special diesel.
Pe 26 august, în articolul despre termenul-limită din august 2027, scriam că primăriile din marile orașe vor trebui să stabilească aceste zone. Între timp, detaliul nou care contează pentru trafic și costurile de utilizare este că zonele vor intra direct în PUG. Aceasta le transformă dintr-o idee discutată politic într-o regulă urbanistică pe care administrațiile locale trebuie să o aplice.
Primăriile decid liber și stabilesc criterii diverse
Legea nu fixează obligatoriu nici norma de poluare, nici anul de fabricație. Aceasta înseamnă că fiecare primărie își poate stabili propriile criterii, tarife, excepții și categorii de acces gratuit. Pentru proprietarii de mașini vechi, consecința este simplă: aceeași mașină poate fi tratată diferit de la un oraș la altul.
Primele vizate sunt vehiculele vechi și poluante, mai ales dieselurile. O mașină care intră pe lista locală a restricțiilor își pierde din utilitate în oraș și, odată cu asta, se depreciază mai rapid.
Banii încasați nu rămân, prin urmare, o taxă fără destinație în bugetul local, ci trebuie investiți în proiecte legate de aerul din oraș.
Bucureștiul avansează cu un proiect de 15 milioane de euro
În București, Primăria Capitalei lucrează împreună cu BERD la o Zonă cu Emisii Reduse la nivel metropolitan. Planul prevede restricționarea treptată a accesului vehiculelor, cu măsuri mai dure pentru cele diesel și mai vechi. Capitala devine astfel un reper pentru felul în care s-ar putea aplica noul cod.
Finanțarea ar urma să vină prin PNRR și dintr-un împrumut InvestEU, iar sistemul de control bazat pe camere ANPR (recunoașterea automată a numerelor de înmatriculare) ar avea nevoie de 12-18 luni pentru implementare.
Pentru șoferi, acest lucru mută discuția din zona de intenție în cea a unei infrastructuri care poate verifica efectiv accesul în oraș.
Bucureștiul a mai avut o tentativă abandonată, „taxa Oxigen”, cu viniete anuale de 1.500-1.900 de lei pentru mașinile non-Euro, Euro 1 și Euro 2. Față de acel episod, diferența importantă este că acum obligația pleacă din Noul Cod al Urbanismului și din Legea 155/2023, nu dintr-o inițiativă izolată a administrației locale.
Noul cod poate genera blocaje și interpretări diferite
Analiza Pinwell arată că Noul Cod al Urbanismului conține neconcordanțe și paragrafe contradictorii, inclusiv la definirea POT și la regulile de parcelare a terenurilor. În practică, aceleași probleme de interpretare pot încetini și desenarea zonelor cu emisii scăzute, pentru că administrațiile locale vor lucra pe un text care permite mai multe lecturi.
„Dacă în urmă cu o săptămână, când un proprietar mă întreba cum arată procesul de vânzare pentru terenul lui, îi puteam da un termen și niște direcții clare. Acum, îi pot spune că răspunsul depinde de interpretarea primăriei, pentru că Noul Cod indică mai multe rute procedurale, unele dintre ele necesitând procese mult mai îndelungate decât altele. Iar această incertitudine încetinește orice tranzacție și, în timp, se reflectă și în preț”, a spus Victor Vremera (Co-CEO Pinwell).
Gabriel Voicu (Co-CEO Pinwell) vede în noul cod atât o corecție a pieței, cât și riscul unei aplicări fragmentate de la oraș la oraș.
„Noul Cod aduce acum niște îmbunătățiri pe care piața le aștepta de zece ani. Dacă privim în perspectivă, vedem cum lucrurile se vor apropia de o normalitate care elimină dezvoltatorii și investitorii speculativi și lasă loc celor care au o strategie reală, făcând astfel din piața tranzacțiilor una mai sigură pentru toți jucătorii. Totuși, în acest moment, ne putem aștepta la erori și la blocaje considerabile, mai ales că textul permite interpretări diferite.”, a declarat Gabriel Voicu, Co-CEO Pinwell.
Acest risc nu apare pe teren gol. O încercare anterioară de a stabili astfel de zone în 13 aglomerări urbane, pregătită în 2024 de Ministerul Dezvoltării, a fost blocată în Guvern de premierul Marcel Ciolacu.
Citește și:
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaÎndulcitorul din produse „fără zahăr” intră din nou în discuție. Legătura văzută într-un studiu ține de inimă
Revista IoanaMai mulți fumători reușesc să renunțe cu țigările electronice cu nicotină decât cu metodele convenționale
FinanciarulBill Gates cere joburi rezervate oamenilor și taxe pe roboți. Cum ar muta AI costurile din bilanț în piața muncii
News24Un copil de 10 ani a ajuns să distribuie canabis, iar șapte persoane au fost arestate în dosarul DIICOT din Arad
Dolce SportSorana Cîrstea, 36 de ani și locul 17 WTA, s-a mutat la Dubai pentru ultimul sezon și drumul spre US Open
Bravonet18 ani și o mașină cadou. Ruxandra, fiica Ioanei Ginghină și a lui Papadopol, și-a vrut majoratul departe de ochii lumii
