Pe platoul sărat de la Bonneville Salt Flats, în Utah, marți intră din nou în scenă Andy Green, pilotul britanic rămas singura persoană care a trecut de viteza sunetului într-o mașină. De data asta, ținta nu este recordul absolut, ci un pariu tehnic mult mai actual: un vehicul de 9,75 metri, împins de două motoare cu ardere internă alimentate cu hidrogen gazos sub presiune.
Andy Green țintește recordul de viteză diesel cu hidrogen
Pentru Andy Green se schimbă chiar recordul pe care îl apără. Pilotul încearcă să depășească 563,4 km/h, reperul mondial pentru mașini diesel pe care tot el l-a stabilit acum 20 de ani, iar miza tehnică trece dincolo de un simplu timp pe tabelă: dacă reușește, hidrogenul intră direct într-o zonă în care până acum referințele au fost dieselul și electricul.
Cifrele din antrenamente arată de ce tentativa contează. Green a ajuns deja la 592,797 km/h, peste recordul diesel de 563,4 km/h, peste recordul pentru vehicule electrice de 549,2 km/h și mult peste recordul actual al vehiculelor cu hidrogen, de 298,5 km/h. În termeni de imagine pentru această tehnologie, un astfel de rezultat mută discuția din zona promisiunilor în zona performanței pure.
Investiții masive în motoarele cu hidrogen pentru performanță
Mașina folosește două motoare cu ardere internă care ard hidrogen gazos sub presiune, iar în această direcție compania producătoare a investit peste 134 de milioane de dolari, potrivit Mediafax. Pentru cei care urmăresc viitorul motoarelor termice, semnalul este clar în alt mod decât la o lansare de serie: hidrogenul nu este prezentat aici ca alternativă lentă sau strict experimentală, ci ca soluție capabilă să atace recorduri care stau deja la peste 500 km/h.
Andy Green a mai schimbat o dată istoria vitezei la sol în 1997, când a stabilit 1.227,98 km/h într-o mașină propulsată de două motoare cu reacție. Atunci a devenit, conform Guinness World Records, singura persoană care a depășit bariera sunetului la sol. Un vechi anunț de ziar, reluat de Guinness World Records, rezuma perfect profilul pilotului: „Se caută: Șofer de mare viteză pentru a depăși bariera sunetului.”
Riscul rămâne parte din acest tip de încercare, iar contextul de la Bonneville îl face imposibil de ignorat. Tentativa vine la un an după ce pilotul Chris Raschke a murit în aceeași locație, în august, după ce a pierdut controlul vehiculului său, „Speed Demon”, într-o încercare similară.
Green a rezumat direcția proiectului într-o formulă scurtă: „combustibilul viitorului”. Pentru industria auto, asta înseamnă că hidrogenul încearcă să-și facă loc nu doar prin pile de combustie sau prin promisiuni de emisii mai mici, ci și printr-un argument pe care pasionații îl înțeleg imediat: viteza.
Pentru omologare, recordul trebuie stabilit oficial în fața reprezentanților Federației Internaționale a Automobilului, FIA.
