SUA împinge înainte interdicții pentru mașini și componente auto cu legături tehnologice sau de proprietate cu China. Miza ajunge direct în prețul de la dealer. Prețul mediu pentru o mașină nouă era deja de 49.456 de dolari în luna mai, potrivit Cox Automotive.
Presiunea imediată cade pe cost. O comisie a Senatului SUA a aprobat un proiect de lege. Acesta interzice producătorii auto deținuți în proporție de peste 15% de entități chineze. O altă măsură vizează eliminarea componentelor fabricate în China din mașinile vândute în SUA, începând cu 2030. Sunt vizate în special cele de comunicații și localizare.
Asta lovește două zone odată. Prima este mașina importată din China, cu Lincoln Nautilus dat ca exemplu. A doua este mașina asamblată în SUA, dar dependentă de module, software sau baterii legate de China. Senatorul republican Bernie Moreno a declarat că Ford a fost de acord să mute în SUA producția unor vehicule precum Lincoln Nautilus. Acum, modelul este fabricat în China.
Scumpirea nu vine dintr-un singur șurub. Eagle Wireless, o companie americană care produce module electronice, estimează că produsele sale sunt cu 5% până la 15% mai scumpe decât echivalentele din China. Când legislația împinge constructorii să schimbe rapid furnizorii, diferența se mută în costul mașinii.
Un fost director executiv din industria auto de la Detroit a rezumat reacția din sector într-o declarație pentru Reuters, conform Thedrive.
„Am rămas șocat când am văzut creșterea de preț.”
Ford și dependența de tehnologia chineză
Nici constructorii americani nu sunt complet în afara ecuației. Ford a început recent producția de baterii într-o fabrică din Michigan. Folosește tehnologie licențiată de la compania chineză CATL. Aici este nodul problemei. Poți muta fabrica. Dar e mult mai greu să tai instantaneu tehnologia și dependența din lanțul de aprovizionare.
Pentru cumpărătorul american, semnalul e simplu. Securitatea tehnologică poate însemna o mașină mai scumpă decât media actuală de 49.456 de dolari. Informațiile disponibile nu indică impactul exact, în dolari sau procente, asupra prețului final. Arată însă sursa presiunii. Componente locale mai scumpe cu 5% până la 15% față de variantele din China. Și costuri de reconfigurare a producției.
Pe partea cealaltă, start-up-urile americane de componente pot câștiga cotă de piață. Eagle Wireless este exemplul clar. Constructorii auto, în schimb, trebuie să refacă aprovizionarea și să mute producția pe unele modele. Asta înseamnă costuri suplimentare.
Contextul e mai larg decât un singur proiect din Senat. Tensiunea comercială și tehnologică dintre SUA și China intră agresiv în sectorul auto. Urmează altor mișcări de reglementare din industrie. China, la rândul ei, a impus butoane fizice pentru funcții esențiale și a reglementat mânerele de portieră retractabile. Aceste măsuri afectează producătorii globali.
Implicații pentru piața auto europeană
Datele publicate nu indică măsuri similare adoptate în Uniunea Europeană. Dar semnalul pentru piața europeană este altul. Când SUA își curăță lanțul de tehnologie chineză, constructorii globali sunt împinși să refacă volume, furnizori și fabrici pe mai multe piețe în același timp. Asta înseamnă un cost industrial mai mare. Efectul exact pentru Europa nu este cuantificat.
Verdictul rece, deocamdată, este acesta: presiunea de preț pare reală. Beneficiarii direcți pot fi furnizorii americani de componente. Cumpărătorul ar trebui să urmărească două borne clare. Nu sloganul politic. Prima bornă este interdicția pentru software auto chinezesc din 2025. A doua este termenul din 2030 pentru eliminarea componentelor chineze de comunicații și localizare din mașinile vândute în SUA.
























