Până acum, un constructor premium german cu uzine în Statele Unite părea în afara frontului comercial dintre Washington și Beijing. După aprobarea în Comitetul pentru Comerț al Senatului SUA a unui proiect de lege care vizează producătorii auto chinezi sau companiile unde acționariatul chinez trece de 15%, și Mercedes-Benz intră în raza de acțiune, pentru că participațiile BAIC și ale lui Li Shufu, fondatorul Geely, ajung împreună la aproape 20%.
Consecința imediată este că un prag gândit să blocheze mărcile chineze poate atinge un nume european vândut de decenii în America. Limita din proiect este de 15%, iar Mercedes o depășește prin doi acționari chinezi importanți: BAIC are sub 10%, iar Li Shufu are aproape 10%.
Pentru cumpărătorul și piața auto din România, relevanța este directă: concurența mărcilor chinezești, factor de presiune atât în SUA, cât și local, afectează deja Dacia, marca ce a dominat piața românească în ultimele două decenii.
În martie, cota de piață Dacia a scăzut la 18%, mult sub media de 30% din ultimele două decenii. În primul trimestru din acest an, s-au înmatriculat aproximativ 5.000 de autoturisme Dacia, o scădere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut.
Scăderea nu mai rămâne doar în statistica de înmatriculări. La Mioveni, în județul Argeș, producția a fost redusă de la 1.350 de mașini pe zi la 1.150 de mașini pe zi.
Radu Stoica, producător de scaune auto, descrie coborârea ritmului din uzină.
„Ei știau că or să coboare de la 1.350 de mașini pe zi spre 1.150, ceea ce avem astăzi.”
Pe lanțul de furnizori, efectul este și mai clar pentru companiile care trăiesc din volumele Ford și Dacia. Firme din industria auto orizontală din România raportează scăderi ale vânzărilor de până la 20% și au trecut deja la reduceri de personal.
Adrian Sandu, Secretar General ACAROM, leagă direct reculul de presiunea tot mai mare din piață, cum relatează Antena3.
„Sunt din ce în ce mai multe modele care apar pe piață. Este o concurență din ce în ce mai acerbă. Dacă vorbim de vehicule, suntem pe o scădere și observăm o scădere accentuată față de anul trecut. Peste 20%.”
Și pentru furnizori, problema nu este teoretică. Daniel Badea, producător de componente din plastic, spune că lovitura s-a dus direct în cifra de afaceri și în bugetele făcute la început de an.
„Ne-a generat absolut și nouă, industriei orizontale, destul de multe probleme legate de cifra de afaceri, legat de previziunile noastre bugetare.”
Același Daniel Badea a explicat că firmele au ajuns și la tăieri de personal: „A trebuit să facem și astfel de acțiuni de reducere de personal, nu ne putem permite să mergem la nesfârșit pierzând bani din cauza faptului că nu putem să susținem aceste costuri.”
Mercedes își apără poziția din SUA cu producția locală și rețeaua de dealeri
Mercedes-Benz răspunde cu argumentul unui constructor integrat în piața americană: locuri de muncă, fabrici și rețea comercială. Compania spune că are 160.000 de locuri de muncă în SUA, uzine la Tuscaloosa, Alabama, și Charleston, Carolina de Sud, plus 386 de dealeri parteneri.
În comunicatul companiei, miza este pusă pe rădăcinile istorice și pe volumul deja absorbit de piața americană.
„Prezenţa solidă a mărcii în Statele Unite datează din 1888, şi cu cinci milioane de maşini şi camionete pe străzi în prezent, şi peste cinci milioane de SUV-uri şi aproape 500.000 camionete asamblate până acum în ţară, clienţii americani au demonstrat în mod consecvent că Mercedes-Benz este una din cele mai iubite mărci ale ţării.”
Chiar și așa, proiectul trecut de comitet mută discuția din zona industrială în cea de acționariat. Dacă regula rămâne la 15%, problema pentru Mercedes nu ține de câte mașini produce în America, ci de structura capitalului.
Conflictul SUA-China a trecut de la cipuri și AI la mașini
Tensiunile economice dintre SUA și China se extind din tehnologie în automobile. În același tablou apar și acuzațiile de spionaj industrial din domeniul AI, unde companii chineze precum Moonshot AI, DeepSeek și MiniMax sunt acuzate că au folosit modele americane de la Anthropic și OpenAI pentru a-și antrena propriile sisteme.
Michael Kratsios, înalt oficial din domeniul tehnologiei din administrația Trump, a formulat miza în termeni direcți: „Copierea industrială pe scară largă și sub acoperire, menită să fure tehnologia proprietară a SUA și să submineze cercetarea americană, este inacceptabilă.”
În Europa, aceeași presiune se traduce în mai multe modele chinezești, prețuri mai mici și competiție mai dură pentru producătorii tradiționali. Radu Stoica a spus deschis că acest front este urmărit atent și de industria locală.
„China, într-adevăr, reprezintă unul din punctele noastre de interes și toți bănuiesc că ne uităm la lucrul acesta. Privim toți cu atenție asupra a tot ce înseamnă produse chinezești venite pe piața europeană.”
Pasul următor este clar doar în cazul american: legislația care poate afecta Mercedes trebuie să treacă și de plenul Senatului SUA pentru a intra în vigoare. În România, cifrele deja s-au mișcat: cota Dacia a scăzut de la o medie de 30% la 18% în martie, iar producția la Mioveni a fost redusă de la 1.350 la 1.150 de mașini pe zi.
Citește și:
- Geamul electric lent la Dacia. Nu este întotdeauna motorul de vină, o curățare te scapă de cheltuieli mari
- 100.000 de locuri de muncă și patru uzine pot dispărea din planul Volkswagen pentru Germania
- Volkswagen riscă cea mai dură restructurare din aproape 90 de ani. Ce e în joc pentru joburi și electrice
