România are la dispoziție o finanțare europeană de 8,9 miliarde de euro pentru modernizarea rețelelor de apă și canalizare, însă aproape cinci milioane de români nu au încă apă curentă în gospodării. Din cauza nerespectării angajamentelor privind epurarea apelor uzate, țara noastră se află în procedură de infringement și riscă amenzi uriașe, în timp ce autoritățile locale se dovedesc incapabile să acceseze fondurile disponibile.
Un exemplu concret al acestei situații se regăsește la Curtea de Argeș, unde peste 40.000 de locuitori din oraș și din localitățile învecinate nu au apă potabilă de mai bine de trei luni. Problema a apărut după ce barajul Vidraru a fost golit la finalul anului trecut pentru lucrări de retehnologizare, afectând calitatea apei care ajunge în stația de tratare și, ulterior, în casele oamenilor.
Criză la Curtea de Argeș: Apă bună doar pentru toaletă
Direcția de Sănătate Publică Argeș a confirmat că apa din rețeaua publică a orașului Curtea de Argeș nu este potabilă. Timp de mai multe săptămâni, apa a prezentat o turbiditate ridicată, fiind plină de nămol. Silvia Ionescu, medic în cadrul DSP Argeș, a explicat clar la ce poate fi folosită apa de la robinet. Întrebată de reporter ce pot face oamenii cu această apă, răspunsul a fost tranșant: „O pot folosi la vasul de toaletă”.
Medicul a avertizat și asupra riscurilor sanitare. „O turbiditate crescută ne duce cu gândul la existența unor elemente care n-ar trebui să fie acolo. Cum ar fi de exemplu niște bacterii”, a adăugat Silvia Ionescu. În ciuda acestor avertismente, primarul orașului, Constantin Panțurescu, aflat la al treilea mandat, insistă că situația nu este gravă.
Reacția primarului: „Nu știu ce poate să aibă”
Confruntat cu problema, edilul a încercat să minimalizeze pericolul, făcând chiar o demonstrație și bând un pahar cu apă în fața camerei de filmat. Acesta a declarat că analizele DSP arată doar limitări minore de utilizare. „O să vedem acum după ultimele buletine, alea au fost făcute tot la presiune tot la DSP. A ieșit ca să se spele pe cap nu e bună și cu asta basta. Nu știu ce poate să aibe dacă m am spălat pe mâini cu asta”, a afirmat primarul Panțurescu.
În timp ce cetățenii postează constant pe rețelele sociale imagini cu apa murdară, primarul nu pare convins de realitatea din teren. Oamenii sunt nevoiți să se aprovizioneze de la două izvoare din zonă, unde stau la coadă cu bidoanele. La unul dintre aceste izvoare, apa iese dintr-o țeavă situată pe malul unui râu plin de gunoaie. Un localnic a remarcat o schimbare suspectă a unui afiș. „Mai acum câteva luni scria acolo apă nepotabilă…scria că e nepotabilă…și acum cu situația asta a devenit potabilă”, a spus omul, precizând că mesajul a fost schimbat „acum 2-3 luni”.
O stație de tratare veche de 50 de ani
Apa murdară care pleacă din barajul Vidraru ajunge în stația de tratare de la Cerbureni, o facilitate în care nu s-a mai investit de peste 50 de ani. Bazinele de decantare sunt pline de mizerie, iar jgheaburile sunt ruginite. Instalațiile din subsol, unde apa este tratată chimic, datează din 1973. În timpul vizitei, primarul a fost surprins certându-și angajații, nu pentru starea dezastruoasă a stației, ci pentru că nu au ascuns mizeria.
„Ba eu ți-am mai zis ție că bazinele astea din stânga nu pot sta cu apă…să nu se mai vadă cuvele alea care nici n am fost în stare să le dăm cu o vopsea? E nivelul vaselor comunicante. Le-am zis să țină bazinele alea pline (…) să le fi vopsit și ei cu o culoare”, le-a reproșat edilul angajaților.
Investiții blocate și fonduri europene neatinse
Firma Aquaterm, care administrează stația și se află în subordinea primăriei, a avertizat încă de acum un an cu privire la starea precară a infrastructurii. Primarul susține că a demarat un proiect de modernizare. „Tocmai pentru asta am început o investiție pentru a remoderniza această stație nu pentru a face alta”, a spus Panțurescu. Întrebat despre stadiul lucrărilor, acesta a răspuns: „La început”. Dialogul a continuat: „Se lucrează de 5 ani pe modernizarea ei”. „De 5 ani sunteți în zona de început? Ați zis la început”. „Nu știu pe ce plajă să mă duc ca să vă spun cât am făcut din ea sau ce bani îmi trebuie…numai pentru modernizare am nevoie de 4 milioane de euro”.
Întrebat de ce nu s-au făcut investiții până acum, primarul a dat vina pe lipsa banilor: „Fonduri europene ..nu au fost. Nu au fost”. Declarația sa este contrazisă direct de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a confirmat suma uriașă aflată la dispoziția României: „Noi avem alocată o finanțare acum de 8,9 miliarde de euro pentru apă”.
Un șantier abandonat și o problemă națională
Situația este similară și în cazul stației de epurare a orașului, pentru care s-au obținut fonduri prin PNDL. Lucrările au început în 2022, dar șantierul este acum abandonat. Un panou informativ indică o glumă administrativă: „data începerii construcției 1 aprilie 2022. Data finalizării construcției în aceeași zi de 1 aprilie. Și cineva a pus cu pixul aici un 3… 2023. Ar fi trebuit să dureze 12 luni…o glumă de 1 aprilie”. În lipsa noii stații, cea veche continuă să deverseze dejecțiile direct în râul Argeș.
Cazul de la Curtea de Argeș nu este singular. În județul Buzău, din 487 de localități, doar 62 au canalizare, iar în peste o sută apa nu este potabilă. În Teleorman, doar 27 din 92 de comune beneficiază de canalizare. Aceste statistici sumbre explică de ce România se află în procedură de infringement și de ce milioane de cetățeni suferă din cauza incompetenței autorităților locale.
