Ce face un șofer dacă amețește la volan și când vertijul poate ascunde un AVC

Un episod brusc de amețeală la volan cere o reacție imediată și foarte simplă: privirea rămâne fixă, capul nu se mișcă, mașina se trage pe margine și șoferul rămâne în habitaclu. Ordinea acestor pași contează pentru că reduce riscul unui accident rutier, dar și riscul unei căzături imediat după oprire.

Medicul ORL Ioana Vodă, specialist în vertij, a explicat pe 29 octombrie, într-un interviu la Doctor Mihail, că primul gest este fixarea privirii înainte, fără închiderea ochilor și fără mișcarea capului. „Se se imediat fixează în față, nu mișcă capul și se duc la margine și opresc și rămân în mașină. Nu se ridică din mașină. își pun bărbia în piept și fac același lucru. (…) Fixează un punct de pe volan, respiră adânc și așteaptă să se oprească”

RecomandariȘoferii nu au termen la 1 noiembrie pentru schimbarea anvelopelor. Când apare obligația și ce amenzi riscă

Mesajul practic este clar pentru orice șofer prins de vertij în trafic: nu încearcă să „forțeze” episodul, nu coboară imediat din mașină și nu se grăbește să meargă mai departe. Câteva secunde de liniște și nemișcare sunt partea esențială a protocolului.

Primii pași trebuie făcuți în mașină, nu lângă ea

Primul lucru util este fixarea privirii pe un obiect strălucitor sau pe un punct stabil din față. În mașină, exemplul dat de Ioana Vodă este un punct de pe volan. Ținta acestui gest este să oprească agravarea senzației de învârtire.

Ochii nu trebuie închiși în timpul episodului. Medicul spune că senzația se poate accentua tocmai atunci când persoana închide ochii, în timp ce fixarea unui punct ajută la controlul momentului.

RecomandariCe poate acoperi asistența rutieră când cheia rămâne în mașină și ce cheltuială revine șoferului

În același timp, capul trebuie ținut nemișcat. Mișcarea lui agravează episodul, iar protocolul recomandă și un gest foarte concret: bărbia se pune în piept, apoi poziția se păstrează până când senzația începe să cedeze.

Mașina trebuie dusă la marginea drumului și oprită complet. În explicația medicului intră inclusiv varianta opririi lângă un trotuar, ideea fiind oprirea cât mai rapidă într-un loc sigur, nu continuarea drumului până la o destinație mai convenabilă.

După oprire, persoana afectată rămâne în mașină. Nu se ridică și nu coboară imediat, pentru că exact în acel moment riscul de pierdere a echilibrului este mare. Consecința descrisă de Ioana Vodă este una foarte concretă: o cădere cu lovire la cap sau alte probleme produse de dezechilibru.

RecomandariCopil român de 9 ani, prins conducând haotic un Audi Q7 în Marsilia, în timp ce tatăl ținea volanul cu o mână din dreapta

Respirația lentă poate limita agravarea episodului

Protocolul nu se oprește la poziția corpului. Respirația trebuie încetinită și adâncită, fără panică și fără gâfâială. Explicația dată de medic este că hipercapnia, adică acumularea de dioxid de carbon produsă de o respirație dezechilibrată, poate face vertijul mai rău.

Pentru menținerea ritmului, recomandarea este numărarea secundelor. Reperul oferit este simplu și ușor de ținut minte chiar în stresul momentului: numărarea de la unu la zece, cu respirație lentă și profundă.

În acele secunde, accentul cade pe liniște totală. Ioana Vodă spune că este nevoie de câteva secunde de pace și de nemișcare pentru ca episodul să se așeze. Abia după ce senzația începe să cedeze, persoana poate pune mâna pe telefon și poate anunța pe cineva.

• fixarea privirii pe un punct stabil, de exemplu un punct de pe volan;
• ochii rămân deschiși;
• capul nu se mișcă, iar bărbia se pune în piept;
• mașina se trage pe marginea drumului și se oprește complet;
• șoferul rămâne în mașină;
• respirația devine lentă și adâncă, cu numărare de la unu la zece.

Unii pacienți își revin repede, dar episodul poate ascunde și un AVC

Explicația medicală din interviu face o distincție importantă între două cauze posibile. Dacă problema vine de la otoliți, adică din zona urechii interne, unii pacienți se liniștesc imediat după aplicarea acestor pași și pot funcționa mai departe.

Lucrurile se schimbă dacă persoana nu știe ce are sau dacă senzația nu cedează. Semnul de alarmă descris de medic este continuarea învârtirii și agravarea ei când persoana încearcă să stea în picioare, comparativ cu poziția șezândă. În acel punct, episodul poate ascunde un accident vascular cerebral.

Într-o astfel de situație, conduita nu mai înseamnă continuarea drumului. Ioana Vodă recomandă așteptarea salvării și prezentarea la camera de gardă pentru examen neurologic și computer tomograf, adică CT.

Partea importantă aici este diferența dintre un episod care se liniștește în câteva secunde și unul care se agravează la ridicare. Dacă persoana nu poate sta în picioare și totul continuă să se învârtă mai rău decât atunci când stă jos, condusul trebuie oprit complet și urmează evaluarea de urgență.

După un AVC cu vertij, revenirea la volan nu intră în discuție la externare

Ioana Vodă a explicat că majoritatea AVC-urilor cu vertij sunt pe circulația posterioară și, de obicei, nu vin cu paralizii. Tocmai de aceea, tabloul poate păcăli ușor: pacientul nu arată ca într-un accident vascular cerebral clasic, dar problema neurologică există.

Tot medicul spune că majoritatea AVC-urilor de acest tip duc la o spitalizare de 7-10 zile. Externarea nu înseamnă însă și revenire la volan. Pacienții nu au voie să conducă după un astfel de episod pentru că ochii pot avea nistagmus, adică o mișcare anormală care face ca imaginea să pară întârziată atunci când capul se întoarce.

Consecința practică este severă pentru orice șofer: dacă la întoarcerea capului totul se mișcă „în reluare”, controlul vizual necesar condusului nu mai este suficient. Asta explică de ce vertijul nu trebuie tratat ca un simplu episod pasager atunci când nu cedează după oprire și repaus.

• dacă senzația se reduce rapid după oprire și protocol, cauza poate fi din urechea internă;
• dacă învârtirea continuă și e mai rea în picioare decât în șezut, trebuie așteptată salvarea;
• la camera de gardă sunt indicate examenul neurologic și CT-ul;
• după un AVC cu vertij, externarea poate veni în 7-10 zile, dar condusul rămâne interzis.

Greșelile care pot face episodul mai periculos sunt foarte concrete

Din tot protocolul, două greșeli ies imediat în față. Prima este închiderea ochilor, pentru că senzația se poate accentua chiar în acel moment. A doua este coborârea rapidă din mașină, deși persoana încă nu și-a recăpătat echilibrul.

La acestea se adaugă o a treia eroare, la fel de importantă: panica dusă în respirație scurtă și precipitată. Episodul nu se „respiră” repede, ci lent. Numărătoarea până la 10 este un reper simplu, dar util, tocmai pentru a menține ritmul controlat.

În trafic, protocolul descris de Ioana Vodă nu cere manevre complicate și nici echipamente speciale. Cere câteva decizii imediate, făcute în ordinea corectă: punct fix, cap nemișcat, bărbia în piept, oprire pe margine, stat în mașină și evaluare atentă a ceea ce se întâmplă când persoana încearcă să se ridice. Dacă în picioare vertijul devine mai rău, urmează salvarea și camera de gardă.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportFinalele europene de rugby se joacă la București pe 14 martie 2027, cu opt echipe și patru meciuriBravonet„Insula Iubirii” apare încă seara în programul Antena 1, dar ora emisiunii s-ar putea schimbaLylaCum se alege o stațiune de schi din noul clasament european. Scorul se bazează pe șapte sezoaneRevista IoanaDacă liceul îl oferă, elevii vor putea alege un opțional despre inteligența artificială din anul școlar 2027-2028FinanciarulPrețul acțiunilor Google a scăzut cu peste 10% în tranzacțiile de după programul bursei din 28 octombrie 2026. Ce verifică investitoriiNews24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Experiența României, în sprijinul pieței financiare din Republica Moldova