Industria auto a ajuns să lucreze cu un ritm aproape înjumătățit față de acum două decenii: dezvoltarea unui model nou durează astăzi 2 ani, nu 4-5 ani, iar schimbarea se vede direct în felul în care constructorii își refac gama și urmăresc cererea pentru SUV-uri și electrice. Mesajul a venit de la Mihai Bordeanu (Dacia), la videoconferința de marți, „Cum s-a schimbat mediul de business în ultimii 20 de ani? Dar rolul de lider? Care sunt perspectivele în dreptul de business?”, organizată de Reff & Asociaţii Deloitte Legal și Ziarul Financiar.
Dincolo de anunț, cifra cu adevărat relevantă pentru cumpărător este alta: dacă acum 20 de ani doar 10% dintre clienții europeni voiau un SUV, astăzi procentul a urcat la 50%. Asta înseamnă de cinci ori mai mult decât atunci și, spus simplu, 1 din 2 clienți alege acum o mașină înaltă, de familie, în locul unei caroserii clasice. Iar când cererea se mută atât de puternic, și oferta urmează aceeași direcție.
Constructorii au mai puțin timp să greșească și mai multă presiune să aducă modele noi
Pentru piață, scurtarea ciclului de dezvoltare la 2 ani înseamnă un lucru clar: gamele se pot mișca mai repede decât înainte. Un constructor care vede că publicul migrează spre SUV-uri sau cere tehnologii noi nu mai așteaptă 4-5 ani pentru a corecta direcția. Reacția poate veni în jumătate din timpul de altădată.
Asta are două efecte practice. Primul: apar mai repede facelifturi, versiuni noi și schimbări de motorizare. Al doilea: modelele care nu mai răspund cererii pot fi împinse mai repede în plan secund. Pentru piața din România, unde cumpărătorii compară atent spațiul, garda la sol și costul total de utilizare, ritmul acesta accelerează rotația ofertelor, mai ales în zonele cele mai căutate.
Dar viteza nu înseamnă automat și prețuri mai mici. Datele disponibile până acum nu indică un efect direct asupra prețurilor, iar sursa nu a anunțat valori pentru România. Ce se poate spune cert este că un ritm mai rapid de dezvoltare favorizează lansarea mai rapidă de modele adaptate cererii, inclusiv mașini electrice, acolo unde producătorii văd interes real.
SUV-ul a trecut din nișă în centru de gamă
Cea mai puternică mutare din ultimii 20 de ani rămâne schimbarea preferinței clienților europeni. Dacă nivelul de 10% de acum două decenii punea SUV-ul într-o zonă de nișă, pragul actual de 50% îl transformă în alegerea dominantă. Pentru un brand de volum, asta nu mai este o tendință secundară, ci baza pe care își construiește portofoliul.
Dacia este direct atinsă de acest val, pentru că vinde SUV-uri și modele de familie, exact segmentul care a câștigat teren. Cum relatează ZF, compania a avut și un semnal bun din Marea Britanie, unde a câștigat premiul „Mașina de familie a anului” timp de patru ani consecutivi, cu modele diferite. Pentru cititorul care urmărește piața, detaliul contează: nu e doar o chestiune de design sau modă, ci de spațiu, utilitate și poziționare corectă într-o piață care cumpără tot mai mult astfel de caroserii.
Și aici apare miza pentru următoarele lansări. Când 1 din 2 clienți preferă SUV-ul, constructorii au un stimulent clar să prioritizeze exact aceste modele în planurile lor rapide de dezvoltare. Pentru cumpărător, asta înseamnă că zonele cu cea mai mare concurență vor rămâne probabil cele ale mașinilor de familie, cu caroserie înaltă și utilizare mixtă, urbană și extraurbană.
Ce a spus concret Mihai Bordeanu despre ritmul industriei
Vorbind despre schimbările din industrie, Mihai Bordeanu (Dacia) a explicat că timpul de reacție al constructorilor s-a redus puternic față de acum 20 de ani.
„Ciclurile de planificare sunt mult mai scurte, iar dezvoltarea unei mașini astăzi durează 2 ani în loc de 4 sau 5 ani, ca acum 20 de ani. Deci, o transformare majoră în industrie.”
Afirmația contează mai ales pentru cine urmărește electrificarea. Chiar dacă nu au fost oferite cifre despre autonomie WLTP, baterii sau timpi de încărcare, logica pieței este clară: un ciclu de dezvoltare mai scurt le permite constructorilor să aducă mai repede actualizări tehnice și să răspundă mai repede la cerințele clienților.
Iar în privința caroseriei care domină piața, același executiv a pus pe masă comparația care explică aproape toată mutarea ultimilor 20 de ani.
„Preferințele clienților se schimbă. Și pot da un exemplu, acum 20 de ani, doar 10% dintre clienții europeni preferau un SUV. Acum vorbim de 50%, deci 1 din 2.”
Consolidarea grupurilor auto schimbă și felul în care vin modelele noi
Transformarea industriei nu ține doar de gustul clienților. În ultimii 20 de ani au apărut și giganți noi, iar exemplul cel mai clar din datele publicate este Stellantis, format în 2021 prin fuziunea dintre Fiat Chrysler Automobiles și PSA. Pentru piață, astfel de consolidări înseamnă platforme comune, dezvoltare mai rapidă și o presiune mai mare pe eficiență.
Numai că pentru cumpărător efectul util nu se vede în organigramă, ci în showroom. Dacă grupurile mari împart mai bine costurile și scurtează dezvoltarea, pot lansa mai repede modele în segmentele care se vând. În acest moment, segmentul care atrage evident atenția este cel al SUV-urilor.
Ce merită urmărit mai departe pentru piața din România este simplu: câte dintre noile lansări vor merge spre SUV-uri și câte vor integra electrificarea încă din faza de concept comercial. Declarația de marți a lui Mihai Bordeanu (Dacia) fixează două borne clare ale industriei: 2 ani pentru dezvoltarea unei mașini, față de 4-5 ani acum 20 de ani, și o cerere pentru SUV-uri urcată de la 10% la 50% în Europa.
