Industria componentelor auto din România a rămas în 2025 aproape pe loc: primii zece producători au cumulat afaceri de circa 63 de miliarde de lei, la același nivel cu 2024, într-un an apăsat de piața auto europeană slabă și de restructurările din grupurile mari. Liderul s-a schimbat însă: Aumovio, entitatea desprinsă din Continental, a trecut pe primul loc.
Concret, Aumovio a închis 2025 cu 12,94 miliarde de lei cifră de afaceri, în ușoară scădere cu 1,4% față de 2024, și cu o pierdere netă cumulată de 663 milioane de lei. Pentru cititorul care urmărește industria locală, combinația aceasta contează mai mult decât schimbarea de clasament: cel mai mare jucător din piață operează pe pierdere, într-un sector în care presiunea pe marje se vede deja la aproape toți furnizorii și, mai larg, în toată industria auto din România.
Restructurări la Aumovio după desprinderea din Continental
Aumovio a fost listată la Bursa din Frankfurt în ziua de 18 septembrie 2025, după desprinderea din Continental. În România are circa 13.000 de angajați în patru centre, la Brașov, județul Brașov, Iași, județul Iași, Sibiu, județul Sibiu, și Timișoara, județul Timiș, plus unități de producție la Sibiu, județul Sibiu, și Timișoara, județul Timiș. La finalul lui 2025, grupul a anunțat eliminarea a 641 de poziții în cele trei centre din România până la sfârșitul lui 2026. Aici e una dintre consecințele concrete ale anului slab: restructurarea nu mai este doar o temă de bilanț, ci o schimbare care ajunge în piața muncii locale.
Potrivit ZF, Liviu Bălan (Country head al Aumovio România) conduce operațiunile locale ale grupului care a devenit lider de piață într-un moment delicat. Datele publicate nu explică de ce pierderea netă a ajuns la 663 milioane de lei, deși veniturile au scăzut doar cu 1,4%, dar tabloul general al sectorului arată clar unde este presiunea: cerere europeană slabă, costuri mari, electrificare și un mediu fiscal care taie din spațiul pentru investiții.
Star Assembly cade pe locul doi, dar își crește profitul
Cea mai interesantă mutare după Aumovio vine de la Star Assembly, fabrica de cutii de viteze Mercedes-Benz din Sebeș, județul Alba. Compania a coborât pe locul al doilea, cu 9,61 miliarde de lei cifră de afaceri, în scădere cu aproape 10% față de 2024. Dar profitul net a urcat cu 5,8%, la 352 milioane de lei. Pentru un observator al pieței, acesta este unul dintre semnalele utile: într-o piață care nu mai crește, diferența nu o face doar volumul, ci cât de bine reușește fiecare companie să-și apere profitabilitatea.
Și Robert Bosch a mers în aceeași direcție. Compania ocupă locul al treilea, cu 7,88 miliarde de lei, în scădere cu 2,8%, dar cu un profit net în urcare cu peste 36%, la 215,7 milioane de lei. Autoliv România a raportat 6,16 miliarde de lei, în creștere ușoară, și un profit mai mare cu 13%, la 290 milioane de lei. Cu alte rezultate, dar aceeași concluzie: cine reușește să țină costurile și mixul de business sub control poate scoate profit chiar și într-un an care nu aduce avans de piață.
Anvelopele și sistemele auto arată o piață împărțită între volum și marjă
În zona producătorilor mari, Michelin România a ajuns la 5,87 miliarde de lei cifră de afaceri și și-a redus pierderea la 18,9 milioane de lei, de la 28,9 milioane în 2024. E o îmbunătățire clară față de anul trecut, chiar dacă rezultatul rămâne negativ.
Horse Romania, fosta Renault Mecanique Roumanie și parte a joint-venture-ului cu Geely, a urcat cu 16% la 5,46 miliarde de lei. Este una dintre cele mai mari creșteri din top, peste evoluția generală a pieței, care a stagnat. Dar profitul net s-a înjumătățit, la 23,5 milioane de lei. Iar aici se vede poate cel mai limpede ruptura dintre creșterea de business și câștigul efectiv: mai multe vânzări nu înseamnă automat profit mai bun.
Pirelli Tyres Romania a avansat cu aproape 8% la 4,76 miliarde de lei, dar cu un profit în scădere cu o treime. Hella Romania a coborât cu 6,5% la 4,08 miliarde de lei, iar profitul i s-a redus cu aproape 40%. Pentru companiile care lucrează cu marje deja subțiri, astfel de variații contează mult mai mult decât ar sugera simpla cifră de afaceri.
Continental Automotive Products are cea mai bună marjă din top
Unul dintre cele mai solide rezultate din clasament vine de la Continental Automotive Products, entitate care a rămas separată de Aumovio. Compania a raportat 4,52 miliarde de lei, în scădere cu 3,6% față de 2024, și un profit net de 549,8 milioane de lei. Este cea mai ridicată marjă din top, de peste 12%, într-un an în care multe companii au ales între păstrarea volumelor și apărarea profitului.
Și Phinia Delphi Romania a avut un an mult mai bun decât sugerează dimensiunea sa în clasament: a urcat la 1,78 miliarde de lei și și-a mai mult decât dublat profitul net, la 111,5 milioane de lei. Față de firmele mari care au rămas aproape de nivelul din 2024, aici diferența apare în eficiență, nu în volum absolut.
Ce spune stagnarea despre electrificare și investițiile locale
Tabloul din componente confirmă presiunea deja văzută în toată industria auto din România. Afacerile cumulate din sector au fost mai mari în 2025, la 75,5 miliarde de lei, dar marii producători au lucrat cu marje de profit net sub 2%, iar importatorii au avut un an inegal. Electrificarea aduce business mai mare pentru producția locală, inclusiv la Dacia și Ford Otosan, însă nu garantează marje consistente. Costurile și fiscalitatea mușcă din profit chiar și atunci când volumele urcă.
Dar aici apare semnalul care merită urmărit de acum înainte: impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri afectează apetitul pentru investiții într-o industrie unde multe companii operează cu marje mici. Când liderul pieței locale pe componente pierde 663 milioane de lei, iar alți jucători cresc în venituri dar taie din profit, discuția nu mai este doar despre cine produce mai mult în România, ci despre cine mai are spațiu să investească și să păstreze locurile de muncă.
Următorul termen concret este sfârșitul lui 2026, când Aumovio a anunțat că va finaliza eliminarea celor 641 de poziții din centrele sale din România.
