Până acum, mulți șoferi tratau mesajele despre parcări restante ca pe simple notificări de plată. De marți, după confirmarea primelor victime în județul Tulcea și avertizarea emisă de Directoratul Național de Securitate Cibernetică, regula practică se schimbă: un SMS care cere plata rapidă a unei parcări poate fi începutul unei fraude, nu o datorie reală.
Șoferilor li se schimbă reflexul simplu de a apăsa pe link și a achita pe loc. Mesajele folosesc exact presiunea care prinde cel mai ușor în trafic sau între drumuri: invocă plăți restante, pun un termen-limită scurt și amenință cu taxe de întârziere de cel puțin 200 de lei, plus afectarea istoricului de creditare. Miza reală nu este parcarea, ci datele cardului.
Cum funcționează schema de smishing pentru parcări
Schema este una de smishing, adică phishing prin SMS. Destinatarul primește un mesaj care pretinde că are obligații neachitate pentru servicii de parcare, apoi este împins spre un link. Pagina deschisă imită un portal de plăți, dar este falsă și are rolul de a colecta date personale și bancare. Dacă aceste date sunt introduse, riscul imediat este pierderea de bani din cont, iar mai departe poate apărea și furtul de identitate.
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea a confirmat că metoda a făcut deja primele victime în județul Tulcea, cum relatează Libertatea. La nivel practic, asta înseamnă că nu mai vorbim despre o tentativă generică, ci despre o campanie care a început deja să producă pagube în România.
Ce trebuie verificat înainte de orice plată
Recomandarea autorităților este simplă și merită luată literal: niciun link dintr-un mesaj nesolicitat nu trebuie accesat, chiar dacă textul pare urgent. Eventualele restanțe trebuie verificate exclusiv pe site-urile oficiale ale primăriilor sau ale operatorilor autorizați. Aici este diferența care contează în buzunar: plata făcută pe un portal real stinge o obligație, plata introdusă pe o pagină falsă poate deschide accesul infractorilor la card.
DNSC a emis o avertizare oficială privind această campanie, iar contextul este familiar pentru cine urmărește zona de securitate digitală: metoda se înscrie într-un val mai larg de tentative de phishing care vizează șoferii, după campanii similare care foloseau amenzi rutiere false ca pretext. Se schimbă doar povestea din SMS; mecanismul rămâne același, bazat pe grabă și teamă de penalizare.
Pentru cei care au completat deja datele cardului pe un astfel de site, termenul-limită este imediat, nu la finalul zilei. Pasul util este contactarea băncii pentru blocarea cardului, urmată de sesizarea celei mai apropiate unități de poliție. Într-o astfel de fraudă, minutele pot conta mai mult decât suma din SMS.
„Scopul acestora este de a determina destinatarii să acceseze link-ul din mesaj şi să introducă date personale ori bancare pe pagini false, controlate de infractori.”
