Google și Amazon au ajuns să emită mai mult CO2 în anii în care își extind agresiv infrastructura pentru inteligență artificială. Ritmul creșterii a depășit promisiunile lor climatice și, de asemenea, creșterea afacerilor. Pentru un public auto, acest lucru contează dintr-un motiv concret: aceleași rețele electrice, aceleași surse regenerabile și aceleași lanțuri de aprovizionare folosite de centrele de date sunt esențiale și pentru producția, încărcarea și extinderea vehiculelor electrice.
Mai precis, emisiile Google sunt cu 82% peste nivelul din 2019, iar numai în ultimul an au urcat cu 18%, deși compania și-a asumat să le înjumătățească până în 2030. Amazon a înregistrat o creștere de 58% față de 2019 și de 16% într-un singur an, deși ținta declarată rămâne neutralitatea carbonului până în 2040. Semnalul cel mai incomod este altul: ambele companii poluează acum mai mult pentru fiecare dolar de afaceri, ceea ce înseamnă că emisiile cresc mai repede decât vânzările. Pentru Amazon, este o premieră cel puțin din 2021.
În cifre brute, Google a emis anul trecut 18,8 milioane de tone echivalent CO2. Amazon a atins 80,85 milioane de tone echivalent CO2, adică de peste patru ori nivelul Google. La Google, sursele principale sunt centrele de date, birourile, fabricarea procesoarelor și construcția de noi instalații. La Amazon se adaugă depozitele, flota logistică și livrările globale. Diferența contează fiindcă arată unde se duce energia: în servere și în întregul ecosistem fizic care susține inteligența artificială și comerțul digital.
Consumul de curent al centrelor de date începe să concureze cu alte industrii electrificate
Aici apare legătura directă cu lumea auto. Consumul de electricitate al Google s-a dublat în trei ani și se apropie de cel al unei țări precum Grecia. La scară globală, centrele de date au consumat 448 terawați-oră de electricitate în 2025, suficient cât să se plaseze pe locul 11 mondial dacă ar fi o țară. Pentru rețelele electrice, asta înseamnă o competiție tot mai dură pentru capacitate nouă și pentru energie cu emisii scăzute, exact în anii în care electromobilitatea are nevoie de încărcare mai curată și de mai multă producție de baterii și componente.
Impactul nu se vede doar în factura de curent. Majoritatea poluării vine din lanțurile de aprovizionare: 85% din amprenta Google și 76% din cea a Amazon sunt legate de furnizori, în mare parte din Asia, unde dependența de combustibili fosili rămâne ridicată. Pentru industria auto, acesta este același punct sensibil care apasă și pe producția de vehicule electrice: fabricarea componentelor și construcția infrastructurii pot anula o parte din câștigul climatic dacă energia din spate rămâne murdară.
Amazon oferă și un exemplu clar despre cât de repede cresc emisiile atunci când se construiește masiv: emisiile sale legate de construcția centrelor de date au urcat cu peste 40% într-un singur an. Asta sugerează o presiune puternică pe ciment, oțel, logistică și echipamente, aceleași verigi industriale pe care le folosesc și uzinele auto și constructorii de stații de încărcare.
Promisiunile verzi există, dar cifrele arată că inteligența artificială crește mai repede
Google spune că a semnat în 2025 un număr record de contracte pentru energie regenerabilă, 12 gigawați, și că investește în energie nucleară și geotermală. Amazon se prezintă drept principalul cumpărător mondial de energie regenerabilă pentru al șaselea an consecutiv și investește în reactoare nucleare mici, plus o flotă de peste 52.000 de autoutilitare electrice. Pentru cine urmărește piața auto, ultimul detaliu este relevant: electrificarea flotelor există, la scară mare, dar nu compensează automat creșterea consumului energetic din restul operațiunilor.
Potrivit Mediafax, chiar oficialii celor două companii admit tensiunea dintre expansiunea inteligenței artificiale și țintele climatice. Kate Brandt, directorul de sustenabilitate al Google, a scris în raportul anual de mediu al companiei că „implementarea infrastructurii de inteligență artificială se accelerează în prezent mai repede decât se decarbonizează rețeaua electrică”. Iar Kara Hurst, omoloaga sa de la Amazon, a avertizat că „creșterea cererii ar putea încetini ambițiile de mediu ale companiei”.
Pentru piața EV, traducerea este simplă: dacă marile companii tehnologice absorb rapid energie regenerabilă nouă și cer tot mai multă infrastructură, presiunea pe disponibilitate și cost poate crește exact când rețelele de încărcare și producția auto încearcă să se curețe. Acest lucru nu înseamnă automat că încărcarea mașinilor electrice devine mai scumpă sau mai poluantă mâine. Dar arată că decarbonizarea nu mai este o problemă doar a industriei auto, ci o cursă comună pentru aceleași resurse energetice.
ONU cere publicarea amprentei complete, iar asta poate muta discuția din marketing în cost real
Pe 23 iunie, António Guterres, secretarul general al ONU, a lansat o inițiativă prin care le-a cerut directorilor din domeniul inteligenței artificiale să publice amprenta completă de carbon, apă și sol și să treacă la energie regenerabilă până la sfârșitul deceniului. Mesajul lui pentru șefii din inteligența artificială a fost scurt: să spună „întregul adevăr despre costul de mediu al centrelor de date”.
Dacă această presiune se traduce în reguli mai stricte de raportare, efectul pentru sectorul auto ar putea fi util. Ar împinge mai multă transparență pe întreg lanțul industrial, de la construcția de fabrici și centre de date până la producția de baterii, semiconductori și vehicule. Iar pentru cumpărătorul interesat de mașini electrice, asta ar conta mai mult decât promisiunile generale: ar arăta cât de curată este, de fapt, infrastructura care susține mașina, încărcarea și software-ul din spatele ei.
Ultimul fapt greu de ignorat rămâne acesta: centrele de date au consumat 448 terawați-oră de electricitate în 2025, iar Google și Amazon emit acum mai mult per dolar de afaceri decât înainte, semn că extinderea inteligenței artificiale a luat-o înaintea decarbonizării.
