Două proiecte care vizează două dintre cele mai aglomerate intrări în București au trecut de un prag administrativ important joi, 25 iunie: pasajele de pe DN1, la Balotești, județul Ilfov, și de pe DN6, la Bragadiru, județul Ilfov, au primit avizul final pentru indicatorii tehnico-economici. Pentru șoferi, miza e simplă: mai puține opriri în intersecții și un traseu mai fluent pe două axe unde cozile se formează zilnic.
Concret, la Balotești va fi construit un nod rutier pe trei niveluri, la intersecția DN1, km 20+750, cu DJ101, iar la Bragadiru este prevăzut un pasaj subteran pe DN6, km 9+200, cu sens giratoriu la suprafață. Față de un sens giratoriu clasic sau o intersecție semaforizată, soluția cu pasaj separă fluxurile de trafic și reduce punctele în care mașinile se taie reciproc, exact acolo unde se pierd minutele la orele de vârf.
Pentru cine circulă spre București din nord, proiectul de la Balotești contează mai ales prin banda dedicată pentru virajul spre stânga, denumită B9, care va urca pe un pasaj suprateran. Asta ar trebui să scoată din conflict o manevră care astăzi încetinește întregul nod. Iar pentru cei care folosesc DN6 la intrarea dinspre vest, pasajul subteran din Bragadiru ar urma să lase traficul de tranzit să treacă pe dedesubt, în timp ce legăturile locale rămân la suprafață.
Balotești primește un nod pe trei niveluri, nu doar un pasaj simplu
Irinel Scrioșteanu (secretar de stat în Ministerul Transporturilor) a descris structura de la Balotești ca parte dintr-o nouă generație de pasaje pe trei niveluri. Aici nu este vorba doar despre o traversare peste sau pe sub intersecție, ci despre un ansamblu cu pasaj subteran pe DN1, pasaj suprateran pentru virajul spre București și un sens giratoriu care leagă strada Institutului, DJ101 și bretelele.
„Pasajul rutier denivelat de la Balotești, județul Ilfov, pasaj din noua generație de pasaje pe 3 niveluri, care va fi localizat la intersecția DN1 (km 20+750) cu DJ101, având următoarele caracteristici principale: realizarea unui pasaj subteran pe DN1; realizarea unui pasaj suprateran propus benzii dedicate cu virare spre stânga spre București (denumit B9); amenajarea unui sens giratoriu poziționat la intersecția dintre strada Institutului, DJ101 și bretele; trotuare pietonale; canalizare pluvială.”
În imaginile publicate odată cu anunțul se vede clar logica proiectului: traficul greu și fluxul principal sunt separate de mișcările locale, iar infrastructura pentru pietoni nu lipsește. Pentru un șofer, asta înseamnă că lucrarea nu vizează doar viteza de trecere, ci și reducerea blocajelor create de accesurile laterale.
La Bragadiru, pasajul subteran vine la pachet cu 2,6 kilometri de drumuri și bretele
Proiectul de pe DN6, la Bragadiru, județul Ilfov, este mai mult decât o simplă subtraversare. Include 2,6 kilometri de bretele și drumuri, piste pentru biciclete, trotuare pietonale și rețea de canalizare pluvială. Raportat la un proiect limitat strict la carosabilul principal, această listă arată că autoritățile încearcă să rezolve și conexiunile locale, nu doar să mute blocajul câteva sute de metri mai încolo.
Dar pentru șoferul care traversează zona, elementul-cheie rămâne separarea circulației de tranzit de traficul local. DN6 este unul dintre coridoarele pe care orice frână într-o intersecție se propagă rapid în coloană. Un pasaj subteran pe drumul național poate reduce exact aceste opriri succesive, mai ales în combinație cu un sens giratoriu la suprafață pentru străzile Smârdan și Cristalului.
Finanțarea europeană scade presiunea pe buget, dar șantierele nu încep mâine
Potrivit Libertatea, ambele lucrări vor fi finanțate din fonduri europene nerambursabile. Pentru proiecte rutiere de acest tip, diferența este importantă: investiția nu apasă integral pe bugetul național, ceea ce crește șansele ca proiectele să treacă de faza de plan și să intre în execuție.
Numai că avizul de joi, 25 iunie, nu înseamnă ordin de începere. Urmează aprobarea indicatorilor tehnico-economici și apoi licitațiile pentru proiectare și execuție. Aici este și reperul util pentru cei care circulă zilnic în zonă: lucrările nu sunt anunțate pentru 2026, ci ar putea începe în prima parte a anului 2027.
„Următorii pași constau în aprobarea indicatorilor tehnico-economici și lansarea licitațiilor pentru proiectare și execuție lucrări în așa fel încât lucrările de execuție să demareze în prima parte a anului viitor.”
Declarația îi aparține lui Irinel Scrioșteanu (secretar de stat în Ministerul Transporturilor). Cum formularea vorbește despre pași administrativi care urmează, momentul de start al șantierelor trebuie citit ca țintă de calendar, nu ca termen deja bătut în cuie.
Ce știm și ce lipsește încă pentru șoferii care vor să urmărească proiectele
Nu au fost anunțate până acum costul total estimat pentru fiecare pasaj, durata de execuție după atribuirea contractelor sau o estimare oficială privind câte minute ar urma să se câștige în trafic după deschidere. Și acestea sunt, de fapt, cifrele care vor spune dacă soluțiile sunt bine calibrate pentru volumele reale de trafic din nordul și vestul Capitalei.
Si mai lipsește un detaliu important pentru cei care merg des pe aceste rute: nu au fost prezentate deocamdată etape suplimentare sau alte proiecte conexe direct legate de aceste două noduri. Până la apariția licitațiilor, reperele certe rămân amplasamentele, tipul lucrărilor și calendarul orientativ al începerii execuției, în prima parte a anului 2027.
