Adaugă GetPony ca sursă preferată în Google
Discuția care contează pentru un cumpărător de Dacia este simplă: cât din prețul mai mic vine din compromisuri reale la materiale și componente. Un mecanic din Spania a pus exact asta sub reflector, după ce a urcat o Dacia pe elevator și a filmat partea inferioară a mașinii.
Mecanicul spaniol din spatele contului @needcarhelp, specializat în inspecții auto, susține că modelul verificat este „cea mai lamentabilă pe care am verificat-o vreodată”. Verdictul lui nu vizează designul sau dotările, ci protecțiile și ornamentele montate sub mașină, pe care le descrie drept prea fragile și realizate din materiale ieftine.
În analiza video, acesta insistă pe felul în care sunt făcute elementele de sub caroserie și spune că reducerea costurilor este vizibilă la prima vedere. „Totul este făcut cât mai ieftin posibil”, afirmă mecanicul în clipul care a devenit viral.
Critica merge și spre motorizarea de 116 CP a exemplarului inspectat. Mecanicul ironizează nivelul de putere și leagă observația de piesele pe care le-a văzut sub mașină: „Din fericire, mașina are doar 116 cai putere și nu mai mult, pentru că altfel ar fi un pericol pentru circulație.”
Replica cea mai tăioasă din video privește exact acele protecții și ornamente inferioare. Mecanicul spune că nu le vede rostul în forma actuală și rezumă problema astfel: „Nu înțeleg la ce folosesc, pentru că dacă mașina merge puțin mai repede, vor zbura ca un frisbee.”
Prețul mic rămâne argumentul, dar discuția se mută la durabilitate
Aici apare partea care depășește un singur model. Criticile sunt așezate în contextul mai larg al industriei auto, unde „decontenting” înseamnă folosirea unor materiale mai ieftine, iar „downsizing” înseamnă motoare mai mici, ambele folosite pentru a reduce costurile de producție.
Potrivit Libertatea.ro, mecanicul susține că aceste economii din producție nu s-au văzut în aceeași măsură și la clientul final. Exemplul lui este unul general: o mașină care costa 7.000 de euro în trecut are astăzi un echivalent care se apropie de 20.000 de euro.
În aceeași logică, el leagă motoarele mai mici de efecte practice care contează mai mult decât fișa tehnică. Spune că astfel de unități pot solicita mai mult componentele, pot aduce uzură mai rapidă, reparații costisitoare și vibrații mai pronunțate, chiar dacă obiectivul inițial este reducerea emisiilor.
Pentru Dacia, discuția nu este nouă: marca românească își apără poziția în piață prin mașini accesibile, iar recent o analiză a costurilor totale de proprietate pe 10 ani a arătat că versiunile pe GPL sunt cele mai avantajoase din gamă, în timp ce hibridele devin costisitoare pe termen lung. Cu alte cuvinte, prețul de intrare și costul de utilizare rămân argumentele cele mai puternice ale mărcii, iar această critică lovește exact în cealaltă parte a ecuației, cea a materialelor și a rezistenței în timp.
Greșeala este să fie judecat doar prețul de listă
În cazul unei mărci de buget, tentația este să fie privit doar bonul de comandă. Observațiile mecanicului mută însă atenția spre ce poate urma după cumpărare: dacă materialele și componentele sunt împinse prea mult spre zona ieftină, diferența de la achiziție poate reveni mai târziu prin uzură mai rapidă, vibrații mai mari și reparații scumpe.
Tocmai de aceea, reacția din Spania nu se citește doar ca un atac la adresa unui model Dacia. Ea intră direct în discuția mai mare despre cât de mult poate fi tăiat din costul de producție fără ca mașina să piardă la senzația de soliditate și la încrederea pe termen lung.
„Nu înțeleg la ce folosesc, pentru că dacă mașina merge puțin mai repede, vor zbura ca un frisbee.”
Citește și:
- BMW a produs 50.000 de iX3 în nouă luni la Debrecen. Ce înseamnă ritmul rapid pentru cumpărătorul din România
- Audi A2 e-tron revine cu până la 630 km WLTP. Ce primește, de fapt, cumpărătorul față de un VW ID.3 Neo
- Mașinile chinezești aduc mai multe dotări la bani mai puțini. Riscul se mută la service și second-hand
