În momentul în care a fost deschisă fișa noii generații, schimbarea s-a văzut imediat în dimensiuni: a treia Mazda CX-5 vine la 4.690 mm lungime și intră la limita superioară a segmentului SUV compact. Pentru cumpărătorul din România, asta înseamnă mai mult spațiu și un portbagaj de 583 litri, dar și o ofertă simplificată drastic la motorizare: momentan există un singur mild hybrid.
Acum, în România, CX-5 pornește de la 32.690 euro în echiparea Prime-Line, iar mașina testată în versiunea Homura cu toate opționalele urcă la 47.237 euro. Tracțiunea integrală costă încă 2.000 de euro. Ca dimensiuni, noul model este mai lung cu 115 mm, mai lat cu 15 mm și mai înalt cu 30 mm decât generația anterioară, iar ampatamentul a crescut tot cu 115 mm, până la 2.815 mm.
Mutarea e clară: Mazda încearcă să câștige clienți care se uită în primul rând la spațiu și utilizare zilnică, nu doar la design. Iar aici CX-5 stă peste mai mulți rivali direcți la cifrele de bază. Este mai lung decât Nissan X-Trail, care are 4.680 mm, decât Volkswagen Tiguan, cu 4.539 mm, Kia Sportage, cu 4.540 mm, Jaecoo 7, cu 4.500 mm, și Renault Austral, cu 4.533 mm. La ampatament, cei 2.815 mm depășesc toți acești rivali, de la 2.705 mm la X-Trail până la 2.667 mm la Austral. Portbagajul de 583 litri trece peste X-Trail, Tiguan, Jaecoo 7 și Austral, dar rămâne sub Sportage, care are 591 litri.
Potrivit Autocritica, Mazda CX-5 a trecut deja de 5 milioane de unități vândute și este al treilea cel mai comercializat model din istoria mărcii. Repoziționarea noii generații merge însă cu o limitare importantă în ofertă: singura motorizare disponibilă este 2.5 E-Skyactiv G 141 AT AWD, un sistem mild hybrid cu motor pe benzină de 2.488 cmc, 141 CP între 4.500 și 5.000 rpm și 238 Nm între 3.500 și 3.750 rpm, ajutat de un motor electric de 7 CP și de o baterie de 0,17 kWh.
„Până acum producătorul nipon își asuma unele minusuri față de spațiu sau caracterul practic, dar nu accepta compromisuri la capitolul design. A treia generație CX-5 lasă impresia că vrea să câștige și un concurs de popularitate.”
Observația publicată de Autocritica rezumă bine schimbarea de direcție. Contextul e și unul de piață: electrificarea și sistemele de asistență cer arhitecturi electrice și electronice noi, iar Mazda a arătat deja cât de mult apasă reglementările după ce a retras din Europa motorul de 2.0 litri al lui Miata din cauza emisiilor.
