Ford a rechemat în companie 350 de ingineri veterani, după ce sistemele de inteligență artificială folosite la verificările de calitate nu au atins nivelul dorit. Această decizie influențează direct cumpărătorii mărcii: dacă planul funcționează, se anticipează mai puține probleme de fabricație, mai puține rechemări în service și costuri reduse pentru producător.
Concret, 350 de ingineri sunt reangajați ca soluție temporară. Ford mizase deja pe 900 de camere cu inteligență artificială pentru detectarea defectelor. Comparativ cu acel sistem automatizat, compania reintroduce acum factorul uman exact acolo unde software-ul nu a reușit să egaleze judecata inginerilor cu multă experiență.
Pentru piața din România, semnalul este complex. Pe de o parte, Ford recunoaște că automatizarea singură nu a asigurat controlul de calitate așteptat. Pe de altă parte, compania nu renunță la inteligența artificială, ci încearcă să o calibreze cu ajutorul inginerilor care au parcurs multe cicluri de produs. Aceasta poate însemna o calitate mai stabilă pe termen mediu și arată că tranziția este încă în curs.
Ford nu renunță la inteligența artificială, dar o supune din nou supravegherii umane
Cei 350 de angajați readuși în companie au un rol clar: instruiesc angajații mai tineri și lucrează la reprogramarea sistemelor de inteligență artificială, pentru a le îmbunătăți performanța în verificările de calitate. Ford îi consideră ingineri experimentați, chemați să transfere expertiză și să corecteze deficiențele primului val de automatizare.
Charles Poon, vicepreședintele de inginerie hardware vehicule, a explicat direct unde a greșit compania.
„Am crezut, în mod eronat, că prin introducerea inteligenței artificiale și integrarea cerințelor de proiectare vom obține un produs de înaltă calitate. În anii anteriori, nu am acordat atenția cuvenită experienței inginerilor noștri cu vechime, care ne-au însoțit de-a lungul multor cicluri de produs.”
Fraza esențială pentru piață este că problema a constat și în pierderea expertizei, nu doar în tehnologie. Într-o industrie unde un defect scăpat la control poate genera o rechemare în service cu mii sau milioane de mașini afectate, diferența dintre o cameră care „vede” și un inginer care înțelege cauza rămâne semnificativă.
Recordul de rechemări din 2025 explică miza financiară imediată a deciziei
Ford a înregistrat în 2025 propriul record pentru cele mai multe rechemări în service din istoria companiei. Nu dispunem de numărul exact al acelor campanii în datele publicate, dar comparația internă este suficient de elocventă: a fost cel mai slab an al mărcii la acest capitol.
Aici intervine miza practică. Dacă un producător reduce numărul de probleme depistate după vânzare, scade și presiunea pe service-uri, pe garanții și pe imaginea modelului. Pentru un cumpărător, aceasta se traduce în probabilitatea de a fi chemat în service pentru remedieri și în încrederea la revânzare. Pentru Ford, se reflectă direct în costuri.
Jim Farley, CEO Ford, susține că reîntoarcerea veteranilor generează deja economii substanțiale. Potrivit Motor1, el a declarat că inginerii reangajați aduc „sute și sute de milioane de dolari beneficiu financiar pentru Ford în ceea ce privește costurile”. Raportat la cheltuiala cu 350 de reangajări, mesajul companiei este clar: costul cu personalul este mai mic decât cel al defectelor scapate în producție.
Paradoxul Ford: rezultatele de calitate au crescut, deși compania încă își repară sistemul
Partea interesantă este că Ford nu se află într-o poziție dezastruoasă în toate clasamentele. Marca s-a clasat pe primul loc în studiul JD Power Initial Quality Study printre mărcile de volum. Într-un context anterior din aceleași date, Ford se situa pe locul al treilea, cu 152 de probleme la 100 de vehicule, dar tot cea mai bine clasată marcă de volum.
Aceasta schimbă parțial interpretarea situației. Nu este vorba despre o companie care abandonează inteligența artificială pentru că nu funcționează deloc, ci despre una care a obținut rezultate comerciale și de imagine mai bune, dar consideră că sistemul încă generează pierderi și produce prea multe rechemări. Altfel spus, standardul intern pare mai exigent decât simpla poziție dintr-un studiu.
Există însă și un avertisment. Ford este pe cale să înregistreze mai puține rechemări în service în 2026 decât în 2025, dar ar putea avea mai multe vehicule afectate până la finalul anului. Pentru clienți, aceasta înseamnă că simplul număr al campaniilor nu oferă imaginea completă; contează și cât de extinsă este fiecare problemă.
Ce spune cazul Ford despre viitorul muncii în industria auto
Compania continuă să investească masiv în verificările de calitate bazate pe inteligența artificială, deci nu asistăm la o revenire la metode exclusiv umane. Mai degrabă, Ford admite că inteligența artificială necesită antrenament și corectare de la oameni care au văzut suficiente generații de modele pentru a recunoaște tipare pe care o cameră și un algoritm nu le pot identifica singure.
Mesajul lui Jim Farley despre forța de muncă depășește mult controlul de calitate.
„Inteligența artificială va înlocui, în sens literal, jumătate din toți lucrătorii din birouri.”
Aici se manifestă tensiunea reală. Pe termen lung, Ford vede automatizarea ca un instrument de reducere a personalului. Pe termen scurt, a avut nevoie să recheme 350 de veterani pentru a repara tocmai acea automatizare. Pentru industria auto, cazul arată că inteligența artificială nu elimină dintr-o dată expertiza umană, ci o mută într-un rol mai costisitor și mai valoros: antrenarea personalului nou și reglarea sistemelor automate.
Faptul concret de reținut este acesta: cei 350 de ingineri au fost aduși ca soluție temporară, cu misiunea de a-și pregăti înlocuitorii și de a face inteligența artificială capabilă să preia mai bine verificările de calitate pe care Ford le dorește.
