Conflictul din Iran a dus la o creștere bruscă a prețului petrolului, care a atins un vârf de 116 dolari pe baril. Efectele se resimt deja în România, unde prețul mediu al motorinei a ajuns la 8,64 lei pe litru, iar cel al benzinei la 8,24 lei.
Cotația barilului de petrol a urcat de la 70-72 de dolari, valoarea de dinaintea conflictului, până la un maxim de 116 dolari în dimineața zilei de luni, 9 martie 2026. Ulterior, prețul s-a stabilizat la aproximativ 106 dolari pe baril. Creșterea a fost determinată de oprirea producției la mai multe rafinării și de blocarea traficului din Strâmtoarea Urmuz.
Impactul direct la pompă în România
Prețurile actuale din benzinării, cu 8,24 lei pentru un litru de benzină și 8,64 lei pentru motorină, reprezintă cele mai mari valori din ultimii ani. Șoferii au simțit rapid scumpirile, iar explicația vine din modul de calcul al operatorilor. „Am văzut și noi efectele deja la noi în benzinării, creșteri de prețuri. De ce? Pentru că operatorii calculează prețurile la pompă în funcție de prețurile produselor petroliere de pe piețele internaționale, care au crescut de asemenea și din acest motiv am văzut și noi scumpiri atât de repede, scumpiri care este posibil să se vadă și în inflație. Ne putem aștepta și la acest lucru”, a explicat Ștefana Todică.
Cât ne va costa o creștere de 10 dolari a barilului
Impactul fiecărei majorări a prețului petrolului pe piețele internaționale se va reflecta direct în buzunarele românilor. Iulian Lolea, economist-șef Concordia, a detaliat mecanismul prin care scumpirea se propagă în economie. „O creștere de 10 dolari s-ar transpune în prețul benzinei din România undeva cu o creștere de 0,4-0,5 lei pe litru. Și aici există o simulare în care dacă am avea o creștere de 0,7-1 leu pe litru, ea ulterior se transpune în inflație. Și aici trebuie să ținem cont de două lucruri. Prima oară vedem creșteri de prețuri la carburant, dar ulterior efecte de rundă a doua, care se vor vedea în prețurile tuturor produselor și serviciilor”, a declarat Lolea.
Scenarii posibile optimist și pesimist
Evoluția viitoare a prețurilor depinde de durata conflictului. Un scenariu optimist prevede o rezolvare rapidă a situației. „Scenariul optimist ar fi cel în care războiul și toată situația urmează să se rezolve în 2-3 săptămâni, până într-o lună și atunci impactul va fi minimal. Revenim la ce se întâmpla în trecut. O să continue să rămână o primă de risc, pentru că situația nu se rezolvă peste noapte”, a precizat Iulian Lolea. Această primă de risc înseamnă „că traderii încă vor avea temeri. Încă pot să existe temeri legate de ofertă, legate de cerere, dar automat o să vedem în câteva săptămâni și în prețul benzinei, prețul motorinei, o scădere există”.
Există și un scenariu pesimist, considerat însă mai puțin probabil. „Cu o probabilitate scăzută din punctul meu de vedere și scenariul pesimist în care totul escaladează, prețul petrolului se duce poate la 100-110 și atunci e posibil să mai vedem și în inflație 0,50-0,75 puncte procentuale și în prețul benzinei. O situație extremă, pentru că pentru toate economiile mari ale lumii prețul petrolului este foarte important și cu siguranță vor face cu toții un efort mare să rezolve cât mai repede sau să găsească rute alternative pentru transport”, a adăugat economistul.
Ce soluții există pentru șoferi și autorități
În contextul scumpirilor, șoferii pot folosi instrumente pentru a găsi cele mai bune prețuri. O astfel de soluție este aplicația „Monitorul Prețurilor”, dezvoltată de Consiliul Concurenței, care afișează în timp real tarifele practicate de benzinării. Diferențele de preț pot fi considerabile între stații.
La nivel guvernamental, oficialii din energie au anunțat că analizează soluții pentru a preveni ca prețul benzinei și motorinei să depășească pragul de 10 lei pe litru. Printre măsurile luate în calcul se numără inclusiv o posibilă scădere a accizelor, care reprezintă o componentă importantă din prețul final de la pompă.
