BYD a mutat centrul operațiunilor sale europene spre uzina din Szeged, Ungaria, unde producția de mașini ar urma să înceapă în trimestrul al patrulea din acest an, în timp ce lucrările la fabrica din Turcia au fost suspendate. Pentru piața din România, miza nu este doar industrială: mașinile construite în UE pot ajunge mai repede la clienți și pot evita taxele europene aplicate electricelor fabricate în China.
Concret, BYD nu mai vorbește despre o pornire în trepte la Szeged, de la 150.000 la 300.000 de unități, ci despre un debut direct la capacitate maximă, susțin oficialii chinezi citați de Reuters. Sursa nu precizează care este această capacitate exactă la start, iar instalarea echipamentelor de producție este încă în curs. Asta înseamnă că planul este ambițios, dar și că ritmul real de implementare trebuie urmărit atent în lunile următoare.
Pentru un cumpărător din România, efectul cel mai ușor de înțeles este acesta: dacă un BYD vine din Ungaria, nu mai parcurge aceeași rută logistică din China și nu mai intră sub aceeași presiune tarifară. Nu există încă un calcul oficial public despre cât se va vedea exact în prețul final, dar diferența de cost și de timp de livrare poate conta mai ales în segmentele de volum, acolo unde câteva mii de euro sau câteva săptămâni pot înclina comparația cu rivalii europeni, coreeni sau americani.
Primele două modele anunțate pentru uzina din Ungaria sunt Dolphin Surf și Atto 2, două mașini care țintesc zona accesibilă a gamei electrice BYD. Ulterior, compania a adăugat încă două modele nenominalizate. Nu a fost anunțat încă public care sunt acestea, iar pentru piața locală tocmai aici va fi testul real: dacă BYD localizează volumele mari, presiunea pe preț în clasa mică și compactă crește imediat.
Ungaria devine baza principală, iar Turcia iese temporar din prim-plan
Stella Li (Executive Vice President la BYD) a spus, la o întâlnire cu jurnaliștii Reuters organizată la sediul diviziei britanice BYD din vestul Londrei, că prioritatea companiei este clară.
„Ungaria este prioritatea numărul unu în acest moment (…) A doua prioritate va fi găsirea unei a doua unități de producție în Europa.”
Mesajul spune mai mult decât o simplă preferință pentru o uzină. BYD accelerează în interiorul Uniunii Europene exact când constructorii chinezi caută soluții pentru a reduce dependența de exporturile directe din China. Iar suspendarea lucrărilor din Turcia arată că planul european se rescrie pe parcurs, chiar dacă Stella Li susține că există un calendar exact pentru începerea producției și acolo. Numai că acest calendar nu a fost comunicat public.
Ungaria nu este un punct nou pe harta BYD. Prima uzină a companiei din această țară, la Komarom, în nord-vestul Ungariei, funcționează din 2016 și produce autobuze. Noua uzină de la Szeged este cea care contează însă pentru autoturismele de volum din Europa.
BYD caută și fabrici deja existente, semn că vrea volum rapid
Pe lângă Szeged, BYD caută și alte căi de a crește repede în Europa. Potrivit Economica, Stella Li a confirmat că firma discută inclusiv despre preluarea unor capacități industriale existente, nu doar despre construcții de la zero.
„Nu numai cu Stellantis, ci și cu alte companii. (…) Căutăm orice fabrică disponibilă în Europa deoarece dorim să utilizăm capacitatea nefolosită.”
Pentru rivali, acesta este semnalul cel mai puternic. O companie care vinde deja puternic și caută fabrici gata făcute poate comprima timpul până la lansarea unor modele locale. Pentru client, asta se traduce în ofertă mai mare și, dacă volumele urcă, într-o competiție mai dură în segmentele unde fiecare mie de euro contează.
BYD are și baza comercială pentru această mișcare. În 2025, marca a vândut 187.657 de mașini în Europa, cu 268,6% peste nivelul din 2024. Cota sa de piață a ajuns la 1,4%, de la 0,4% cu un an înainte. Iar ritmul nu s-a oprit: în primele patru luni din acest an, înmatriculările BYD au urcat cu 143,9%, până la 101.221 de unități. Cu alte cuvinte, în numai patru luni, compania a depășit deja jumătate din volumul realizat în tot anul 2025.
Ce contează pentru România și unde se leagă discuția de Rabla 2026
Pentru România, mutarea are o a doua miză, una de politică publică și eligibilitate. Ghidul Programului Rabla 2026, aflat în consultare publică, propune excluderea mașinilor din China și un preț maxim. Dacă această formă rămâne, producția din interiorul UE capătă o valoare imediată pentru brandurile chineze care vor să rămână competitive în piață.
Dar apare și contrastul cu Turcia. Autoturismele produse acolo, inclusiv anumite modele Dacia sau ale altor mărci, vor fi eligibile pentru subvenții prin programul Rabla 2026. Asta făcea din fabrica BYD din Turcia o piesă importantă și pentru piața românească. Suspendarea lucrărilor schimbă temporar calculele și mută atenția pe Szeged.
Si mai este un detaliu care merită urmărit. Ungaria este țara unde va fi fabricat modelul BYD Dolphin G DM-i, semn că grupul chinez nu pregătește doar electrice pentru această bază industrială. Pentru cumpărătorii locali, asta poate însemna pe termen mediu o gamă mai largă de modele produse mai aproape de România, nu doar câteva electrice aduse din Asia.
Ce nu se știe încă este la fel de important ca ce s-a anunțat. BYD nu a spus care sunt cele două modele suplimentare pentru Szeged, nu a detaliat cât de avansate sunt discuțiile cu Stellantis și cu alți producători, nu a publicat capacitatea exactă de pornire a uzinei și nici calendarul fabricii din Turcia. Primul reper clar rămâne trimestrul al patrulea al acestui an, când uzina din Szeged ar trebui să intre efectiv în producție.
