Primăria Capitalei a pus pe masă un proiect care extinde restricțiile de tonaj și sistemul de autorizare pentru vehiculele grele pe tot teritoriul administrativ al Bucureștiului. Pentru operatorii de transport, miza nu este doar traseul, ci și costul de acces și riscul unor amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, plus suspendarea dreptului de a circula timp de șase luni dacă apar trei sancțiuni într-un an.
Zona B ar urma să fie extinsă de la limita actualei Zone A până la limita administrativă a municipiului București, ceea ce înseamnă că noul regim ar acoperi întreg orașul, nu doar perimetrul restrâns de acum. Interdicția de tranzitare pentru autovehiculele cu masa totală maximă autorizată de peste 5 tone, atunci când Bucureștiul nu este destinația finală, rămâne în vigoare. Pentru firme, asta mută discuția din zona de excepții punctuale în zona de planificare zilnică a curselor.
În imagini, Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, explică public de ce administrația vrea să taxeze mai dur traficul greu din oraș și pune accent pe uzura infrastructurii produsă de vehiculele comerciale.
Flotele electrice și pe hidrogen scapă de taxa de acces
Semnalul pentru piață este clar: vehiculele grele cu propulsie exclusiv electrică sau cu hidrogen scapă de taxa de acces, dar nu și de obligația de a obține aviz de circulație. Pentru un transportator care lucrează constant în București, diferența contează. Flota cu emisii zero nu intră liber, însă evită costul taxei pe care îl vor plăti vehiculele convenționale, ceea ce poate înclina calculele de investiție spre electrificare acolo unde traseele urbane o permit.
Și presiunea pe conformare vine din cifrele de control. În 2025 au fost eliberate 48.397 de autorizații, cu 56% mai multe decât în anul precedent, iar creșterea s-a păstrat și în primul trimestru din 2026. Mai relevant pentru cum se aplică regula: verificările din trafic au arătat că doar unul din șase autovehicule controlate avea taxa de acces achitată. După intensificarea controalelor, numărul autorizațiilor eliberate a urcat în martie cu 63% față de februarie, de la 3.364 la 5.485.
Costul neconformării devine mai greu de absorbit decât taxa însăși
Pentru firmele care intră des în București, proiectul ridică miza administrativă. Conducerea fără autorizație sau aviz, depășirea masei maxime autorizate și refuzul cântăririi intră toate în aceeași zonă de sancțiuni, între 5.000 și 10.000 de lei. Iar dacă un contravenient este sancționat de trei ori într-un interval de un an, pierde dreptul de circulație în zonele restricționate pentru șase luni. Pentru un operator de distribuție urbană, o astfel de suspendare poate însemna reconfigurarea rapidă a flotei și a rutelor, nu doar plata unei amenzi.
Practic, proiectul împinge transportatorii spre două decizii. Prima: conformare strictă, cu autorizații și avize luate la timp. A doua: evaluarea unei flote electrice sau pe hidrogen pentru traseele urbane repetitive, tocmai fiindcă aceste vehicule sunt exceptate de la plata taxei de acces. Nu există încă o estimare publică despre câte vehicule grele cu astfel de propulsie ar putea intra în exploatare în București ca efect al măsurii, dar avantajul fiscal este scris negru pe alb.
Primăria mizează pe controale mai dese și pe camere video
Aplicarea nu se va baza doar pe opriri în trafic. Constatarea contravențiilor va putea fi făcută de Brigada Rutieră, de polițiștii locali, de personalul împuternicit de primarul general și prin sisteme de supraveghere și monitorizare video. Pentru companii, asta înseamnă că riscul de a circula fără acte sau fără taxă achitată nu mai depinde doar de un filtru rutier întâlnit întâmplător într-o zi.
Potrivit Libertatea, administrația justifică extinderea regulilor prin trei obiective: reducerea poluării și a zgomotului, protejarea infrastructurii rutiere de uzura accelerată produsă de vehiculele grele și creșterea conformării la plata taxelor de acces. Cum reglementările au fost modificate succesiv până acum, Primăria spune că a rezultat un cadru fragmentat și greu de aplicat, iar noul proiect încearcă să aducă regulile într-o formă unitară.
În martie, Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, a acuzat public firmele de transport cu vehicule de peste 5 tone că nu plătesc taxa în București. Argumentul lui a fost legat direct de uzura produsă în oraș.
„Este normal ca cine produce o uzură mai mare asupra infrastructurii orașului și cine poluează mai mult să contribuie mai mult. Un vehicul personal este folosit în medie una sau două ore pe zi, în rest stă parcat. Un vehicul comercial circulă lejer între 7 și 9 ore pe zi.”
Excepțiile rămân largi pentru serviciile publice, nu și pentru transportul comercial clasic
Proiectul menține o listă clară de vehicule exceptate de la plata taxei de acces: cele ale Poliției, Jandarmeriei, ISU, Ambulanței, operatorilor de servicii publice care intervin la avarii, instituțiilor și societăților aflate în subordinea autorităților locale, operatorilor de salubrizare și proprietarilor de autovehicule istorice cu atestat. Transportul comercial obișnuit nu intră aici, așa că va rămâne în zona taxării și a autorizării, cu singura breșă majoră pentru vehiculele grele electrice sau pe hidrogen.
Pentru companiile care livrează în București, partea utilă de urmărit este una singură: dacă flota actuală intră frecvent în oraș, costul operațional nu va mai fi dat doar de combustibil și timp, ci și de disciplina administrativă. Iar pentru cei care compară deja o investiție într-un camion convențional cu una într-un vehicul urban electric, excepția de la taxa de acces intră direct în calculul total de exploatare.
Proiectul este acum în faza de propunere de hotărâre, iar textul publicat nu indică încă un calendar exact de implementare după dezbaterea publică și nici nivelul exact al taxelor de acces pentru Zona A.
