Șoferii din București care intră într-o intersecție fără să aibă loc clar de ieșire riscă nu doar amendă, ci și o problemă mult mai scumpă dacă urmează un impact: pot fi considerați vinovați chiar dacă mașina lor este oprită. Același principiu se aplică și celor care staționează neregulamentar pe prima bandă sau în alte zone interzise și ajung să obtureze vizibilitatea ori să blocheze circulația.
Mai precis, amenda pentru pătrunderea într-o intersecție fără spațiu de degajare poate ajunge la 4.000 de lei. Iar în cazul unui accident, simplul fapt că vehiculul stă pe loc nu îl scapă automat pe șofer de răspundere dacă a creat obstacolul care a dus la coliziune. Pentru un conducător auto, miza nu este doar sancțiunea pe loc, ci și dosarul de daună care poate porni de la o constatare de vinovăție.
În Capitală, astfel de situații apar zilnic, iar Poliția Rutieră aplică sancțiuni constant. Datele publicate arată că, în 2025, au fost date 310 sancțiuni pentru blocarea intersecțiilor, iar în primele 5 luni din 2024 au fost înregistrate 160 de sancțiuni. Ritmul din 2024 înseamnă aproximativ jumătate din totalul consemnat pentru 2025, deși vorbim doar despre primele cinci luni, nu despre un an complet.
Staționarea pe prima bandă nu înseamnă automat că mașina este „în regulă” dacă nu se mișcă
Regula practică pentru șofer este simplă: dacă nu există spațiu real după intersecție, mașina nu intră, chiar dacă semaforul sau coloana din față par să lase o șansă. Dar aceeași logică se aplică și când un vehicul este lăsat pe prima bandă, pe colțul intersecției sau într-o zonă interzisă. Dacă poziția acelui vehicul reduce vizibilitatea ori obligă alți șoferi la manevre riscante, răspunderea poate apărea chiar fără ca mașina staționată să se deplaseze.
Legea permite oprirea pe prima bandă sau în zone interzise doar în două situații clare: urgențe medicale sau defectarea mașinii. În afara acestor cazuri, argumentul că vehiculul „a stat doar un minut” nu schimbă fondul problemei dacă a blocat traficul sau a creat un pericol.
Un participant la trafic a descris exact mecanismul care duce la astfel de sancțiuni:
„Traficul e foarte aglomerat și se întâmplă deseori. Forțează, se dau mari și intră în intersecție și rămân acolo. Și blochează toată intersecția.”
Marcajul hașurat există de 20 de ani, dar mulți șoferi încă îl tratează ca pe o sugestie
În București, marcajele hașurate din intersecții au apărut în urmă cu 20 de ani, la cererea lui Dan Jianu (fostul șef al Direcției Rutiere). Rolul lor este strict practic: arată zona care trebuie lăsată liberă când nu există loc de înaintare. Nu sunt un desen decorativ pe asfalt și nici un element opțional de orientare.
Potrivit Observatornews, mulți conducători auto încă nu le citesc corect sau le ignoră în trafic aglomerat. Un șofer a spus: „Probabil sunt niște linii provizorii, din câte știu eu liniile galbene sunt linii provizorii. E un marcaj care spune să nu blocăm intersecția, dar nu se respectă.”
Dan Jianu a explicat de ce simpla vopsire a carosabilului nu rezolvă singură problema:
„Pentru a fi eficiente trebuie explicate șoferilor. Aplicate sancțiuni foarte clare, trebuiau explicate în școala de șoferi. Aceste marcaje vin să stabilească exact zona care trebuie lăsată liberă. Marcajele îți arată unde ar trebui să te oprești dacă nu ai loc să te deplasezi mai departe.”
Pentru cine conduce zilnic în oraș, asta se traduce simplu: marcajul hașurat este ultimul avertisment vizual înainte de amendă. Dacă roțile intră acolo fără loc liber în față, riscul nu mai este teoretic.
Vizibilitatea tăiată într-o intersecție poate muta vina spre mașina oprită neregulamentar
Nu toate accidentele din intersecții pornesc de la viteză sau neacordare de prioritate. Uneori, cauza inițială este mașina lăsată exact unde nu trebuie. Aurel Moraru (specialist în domeniul rutier) a explicat ce se întâmplă când colțul intersecției este ocupat:
„Găsim pe colțul intersecției tot felul de obstacole, inclusiv o mașină parcată neregulamentar și care obturează vizibilitatea. În aceste condiții, conducătorul auto care intră în această intersecție va trebui să își mărească foarte mult atenția.”
Numai că atenția suplimentară nu anulează automat problema creată de vehiculul staționat neregulamentar. Dacă acel obstacol a contribuit la producerea accidentului, șoferul care a lăsat mașina acolo poate ajunge în poziția de a răspunde pentru consecințe, chiar dacă nu era la volan în mișcare în momentul impactului.
Asta contează direct și în bani. O amendă de până la 4.000 de lei este partea vizibilă. Mai greu de dus este situația în care, după accident, constatarea de vinovăție pornește de la faptul că intersecția era blocată sau vizibilitatea era obturată de un vehicul oprit ilegal.
Ce merită urmărit la fiecare intrare în intersecție aglomerată
În traficul din București, judecata se face la câteva secunde. Si exact acolo apar cele mai multe greșeli: șoferul vede verdele, dar nu evaluează dacă are unde să elibereze intersecția. Sau lasă mașina pe prima bandă „pentru puțin”, într-un punct care forțează restul traficului să se strecoare.
Dar regula utilă rămâne aceeași în ambele cazuri: dacă vehiculul nu poate elibera zona fără să încurce pe altcineva, nu trebuie să fie acolo. Un alt șofer a descris foarte bine zona gri pe care mulți o tratează ca pe o negociere în trafic: „Câteodată rămâne și la aprecierea celui cu care trebuie să faci cedează, întotdeauna. Te lasă, nu te lasă, cam așa se întâmplă.”
Pe șosea, această „apreciere” poate însemna fie câteva secunde pierdute, fie amendă, fie răspundere într-un accident. Iar în București, unde marcajele hașurate sunt pe asfalt de 20 de ani, regula rămâne aceeași: intersecția se lasă liberă dacă nu există spațiu clar de ieșire.
