Sistemul poate depăși limita legală de viteză
Până acum, extinderea Tesla FSD în Europa mergea înainte, cu activare deja în țări precum Belgia, Olanda și Danemarca. Franța a rupt ritmul și a refuzat, pentru moment, autorizarea sistemului, după ce a concluzionat că software-ul poate duce mașina până la 50% peste limita legală și nu garantează atenția șoferului în traficul urban complicat.
„70 km/h în loc de 50 km/h” este exemplul dat de Philippe Tabarot, ministrul Transporturilor din Franța, pentru felul în care FSD își poate adapta viteza la fluxul din trafic, chiar și fără o cerere explicită din partea șoferului. Aici este ruptura reală pentru piața europeană: într-un sistem vândut ca „condus autonom supravegheat”, autoritățile franceze spun că mașina poate alege un comportament care încalcă direct legea.
Dacă unul dintre marile state UE blochează FSD în forma actuală, Tesla pierde viteză exact pe terenul pe care software-ul și serviciile ar trebui să conteze tot mai mult. Iar pentru șofer, mesajul este simplu: chiar și cu astfel de sisteme active, răspunderea rămâne la volan, nu la producător.
Philippe Tabarot a explicat că Parisul vede progres tehnologic în sistem, dar nu suficient pentru omologare acum. Potrivit Promotor, una dintre cele două obiecții majore este faptul că FSD se aliniază la viteza celor din jur și poate depăși limita legală cu până la 50%, adică un salt mare față de pragul permis pe indicator, nu o abatere marginală.
„Acest sistem oferă o serie de progrese tehnologice, [dar] măsurile de siguranță nu sunt încă suficiente pentru a justifica autorizarea în forma sa actuală.”
Probleme în menținerea atenției șoferului în oraș
A doua problemă invocată de autoritățile franceze ține de oraș, adică exact mediul în care promisiunea de automatizare devine greu de controlat. Ministrul francez spune că sistemul nu asigură o atenție optimă a șoferului în zonele urbane și în timpul celor mai complexe manevre, cum ar fi schimbările de bandă, intersecțiile sau sensurile giratorii. Pentru un sistem supravegheat, asta pune la îndoială funcționalitatea sa cheie: dacă șoferul nu rămâne suficient de atent acolo unde traficul cere reacții rapide, aprobarea devine greu de apărat.
„Dacă observă că mașinile din jurul său circulă cu o viteză mai mare, [vehiculul] poate decide să își ajusteze viteza pentru a menține ritmul. Face acest lucru chiar dacă încalcă legea. De exemplu, conducând cu 70 km/h în loc de 50 km/h, și toate acestea fără o solicitare explicită din partea șoferului.”
Contextul nu ajută deloc Tesla. Decizia Franței vine în perioada în care Autopilot și FSD sunt urmărite tot mai atent din cauza creșterii numărului de accidente raportate. În plus, refuzul francez poate influența și restul Europei: dacă analiza comună cu alte state merge în direcția unor condiții mai stricte, adoptarea unor astfel de sisteme ar putea încetini, chiar dacă ele sunt deja disponibile în alte piețe.
În Belgia, abonamentul pentru FSD costă 99 de euro pe lună. Faptul că sistemul funcționează deja acolo, dar nu trece de filtrul Franței, arată cât de neuniformă rămâne Europa pe partea de conducere asistată. Pentru un client din România interesat de astfel de funcții, asta înseamnă că disponibilitatea și limitele de utilizare pot depinde mai mult de autoritățile de reglementare decât de fișa tehnică a mașinii.
„Chiar și atunci când sistemele de asistență a șoferului sunt activate, șoferul rămâne răspunzător penal în caz de accident.”
Franța nu a închis discuția definitiv, dar a spus clar care este pasul următor: continuă consultările cu Olanda, cu alte state europene și cu Tesla pentru a-și rafina analiza și pentru a stabili ajustările necesare care să asigure siguranța sistemului.
Citește și:
- Tesla a trimis datele tehnice pentru Cybercab la EPA. Robotaxi-ul va avea 471 km autonomie și 1411 kg masă proprie
- Uniunea Europeană analizează un sistem care încetinește automat mașinile peste limită
- 648,75 lei pentru mers prea încet pe autostradă. Unde începe încălcarea și unde nu există nicio limită minimă generală
