BYD este aproape să anunțe unde va deschide a doua sa fabrică europeană, după uzina din Ungaria, unde producția ar urma să înceapă în trimestrul al patrulea din 2026. Spania și Franța sunt principalele variante analizate acum, iar decizia este descrisă ca iminentă.
Concret, miza pentru piața auto europeană este simplă: un constructor care și-a mărit vânzările în Europa cu 270% anul trecut, până la aproape 188.000 de vehicule, caută acum producție locală ca să ocolească taxele vamale ale UE pentru mașinile electrice din China. Iar în primele cinci luni din 2026, BYD a trecut deja de 100.000 de unități, cu peste 50% peste ritmul din perioada similară anterioară.
Pentru cumpărătorul din România, asta contează mai ales prin efectul asupra prețului și disponibilității. O mașină produsă în Europa poate reduce presiunea pusă de taxe pe costul final și poate scurta drumul până la livrare. Nu există încă o listă de modele pentru noua uzină, dar direcția este clară: BYD își mută o parte din miză cât mai aproape de clienții europeni.
Strategia nu este doar despre creștere, ci și despre viteză. Alfredo Altavilla a spus că anunțul vine repede.
„Anunţul trebuie făcut rapid.”
Si a detaliat că analiza este deja în faza finală.
„Săptămâna aceasta, avem două echipe care analizează situaţia din diferite jurisdicţii, deci suntem aproape de o decizie.”
BYD vrea control total asupra uzinei, nu o asociere
Constructorul chinez preferă acționariatul unic pentru noua fabrică, nu un parteneriat. Asta spune multe despre felul în care vrea să intre în Europa: cu decizie rapidă și cu control complet asupra producției. În paralel, compania explorează preluarea sau folosirea unor uzine auto care nu mai lucrează la capacitate maximă. Italia este menționată doar la nivel neconfirmat.
Cum relatează Economica, BYD are deja uzine în Ungaria și Turcia, iar extinderea vine pe fondul tensiunilor dintre noii jucători chinezi și producătorii auto tradiționali din Europa. Pentru piață, asta înseamnă că lupta nu se mai poartă doar în showroom, ci și în fabrici: cine produce local, cine poate livra mai repede și cine rezistă mai bine la costuri.
Dar mutarea vine într-un moment în care nici BYD nu este imună la presiune. Compania a raportat în primul trimestru un profit net de aproape 4,09 miliarde de yuani, adică 590 milioane de dolari, în scădere cu 55%. Veniturile au fost de 150,2 miliarde de yuani, cu 11,8% sub primul trimestru din 2025. Este cel mai slab nivel al veniturilor trimestriale din perioada aprilie-iunie 2024, iar profitul net a coborât la minimul din primul trimestru din 2023.
Extinderea vine în timp ce constructorii europeni caută fabrici pentru parteneri chinezi
Aici apare una dintre cele mai sensibile implicații pentru industrie. BYD caută spațiu industrial în Europa exact când grupurile tradiționale încearcă să umple capacități rămase libere și să finanțeze trecerea la tehnologii noi. Stellantis, de exemplu, are participații majoritare în societăți mixte cu grupurile chineze Dongfeng și Leapmotor, în încercarea de a crește producția la uzine din Spania și Franța.
Pentru constructorii europeni, presiunea este dublă. Pe de o parte, au nevoie de investiții masive în tehnologie. Pe de altă parte, trebuie să găsească lucru pentru fabrici care nu merg la maximum. Dacă un jucător ca BYD preia sau ocupă rapid astfel de unități, concurența nu mai este doar despre produs, ci și despre cine folosește mai eficient infrastructura deja construită.
Altavilla a descris foarte dur reacția unei părți din industria europeană la avansul mărcilor chineze.
„Să lupţi împotriva acelei invazii este o pierdere totală de timp.”
Si a adăugat: „Aceasta nu este coexistenţă. Aceasta este violenţă brutală.” Dincolo de formulare, mesajul practic pentru piață este limpede: BYD nu se pregătește pentru o prezență simbolică, ci pentru volum.
Ce se poate schimba pentru piața românească a electricelor
Nu există încă un anunț despre localitatea exactă, modelele care vor fi fabricate sau data de start pentru a doua uzină. Dar direcția de business este suficient de clară ca să conteze și la noi. Dacă BYD produce în Europa, constructorul își reduce expunerea la taxele vamale și își întărește poziția pe preț într-un segment unde fiecare mii de euro contează la decizia de cumpărare.
Numai că localizarea producției nu garantează automat mașini mai ieftine. Ea oferă în primul rând mai multă flexibilitate: costuri logistice mai bine controlate, timpi de livrare mai scurți și o bază mai solidă pentru creștere. Pentru cumpărătorii români interesați de electrice, semnalul util este altul: BYD nu mai tratează Europa doar ca piață de export, ci ca piață de producție.
Iar contextul extern poate accelera și mai mult această mișcare. Analiștii estimează că războiul din Iran și șocul energetic global ar putea împinge mai mulți clienți către vehicule electrice, ceea ce ar avantaja companii precum BYD atât pe piața internă, cât și la export.
Primul reper concret de urmărit rămâne uzina din Ungaria: acolo producția este programată să înceapă în trimestrul al patrulea din 2026, iar anunțul privind a doua fabrică europeană este așteptat rapid, după analiza făcută săptămâna aceasta în Spania și Franța.
