Proiectul pentru Rabla 2026, pus în consultare de Ministerul Mediului, taie accesul unor producători din Japonia și Coreea de Sud, deși lasă în program mașini fabricate în Maroc, Turcia și Marea Britanie. Pentru piața din România, asta mută discuția din zona regulilor generale în zona foarte concretă a alegerii: ce modele mai intră la subvenție, care ies și unde s-ar putea strânge concurența exact în segmentele electrice și hibride.
Concret, ghidul propus exclude producători care nu au fabrici în Europa, deși țările lor au tratate de liber schimb cu Uniunea Europeană. Exemplele date până acum sunt Mazda, Subaru și Honda din Japonia, plus KGM din Coreea de Sud. În același timp, programul ar urma să pornească la final de iulie, cu o estimare de 20.000 de mașini comercializate și un buget de 300 de milioane de lei în 2026, cu 100 de milioane peste cele 200 de milioane din 2025, dar de cinci ori sub nivelul de 1,5 miliarde din anii trecuți.
Pentru cumpărător, miza nu este doar lista de țări. Este lista de opțiuni care rămân eligibile când începe efectiv sesiunea. Dacă un brand iese din Rabla, pierde un argument comercial direct la raft. Iar într-o piață în care multe electrice și hibride sunt comparate la diferențe de câteva mii de euro, dispariția voucherului poate împinge clientul fie spre o alternativă europeană, fie spre un model mai scump, dar eligibil.
Importatorii spun că regula lovește concurența, ministerul invocă logica „Fabricat în Europa”
Ministerul Mediului justifică filtrul prin programul „Fabricat în Europa”, lansat la nivelul Uniunii Europene pentru stimularea producției locale și pentru scoaterea din joc a producătorilor chinezi, loviți deja de tarife vamale de până la 45%. Numai că forma discutată acum merge mai departe și atinge și state cu care Uniunea Europeană are acorduri comerciale, cum sunt Japonia și Coreea de Sud, dar și Serbia, Statele Unite și India.
Criticile au apărut chiar la dezbaterea pe ghid. Cristian Chirac, secretar general al Asociației Producătorilor și Importatorilor Auto, a avertizat că adoptarea formei actuale poate duce la litigii.
„O să înceapă ghidul și o să-l aprobați și o să ne plimbăm prin tribunale”
Nicoleta Gerea, reprezentanta Suzuki, a rezumat una dintre obiecțiile centrale: relația comercială deja existentă dintre UE și Japonia.
„România are tratate cu Japonia.”
Iar Victor Jucan, de la JAD Consult, a mutat accentul spre utilizatorul final, nu spre originea industrială a mașinii.
„Să aveți în vedere beneficiarii, nu producătorii. Și să reintroduceți firmele.”
În imaginile de mai jos se vede intervenția video care a însoțit disputa publică pe ghid și tonul apăsat al criticilor din industrie.
Pe baza informațiilor publicate de Libertatea, KGM și Subaru au acuzat direct Ministerul Mediului de măsuri anticoncurențiale și au cerut respectarea acordurilor comerciale existente. Dacă regula rămâne așa, presiunea pe instanță nu mai este doar o amenințare de sală, ci un risc real pentru stat, cu costuri juridice și cu o problemă de credibilitate pentru program.
Pentru electrice și hibride, efectul poate fi o ofertă mai îngustă exact unde comparația de preț contează cel mai mult
La nivel practic, un program Rabla cu mai puțini jucători eligibili nu înseamnă automat prețuri mai mari la toate mașinile. Dar înseamnă concurență mai mică pentru voucher, iar asta se vede cel mai repede în segmentele unde clienții aleg între 3-4 modele apropiate ca putere, autonomie WLTP și preț. Un brand exclus nu mai concurează cu reducerea de stat, iar dealerul rival rămâne cu avantajul eligibilității.
Mai apare un detaliu important: plafonul de preț. Ghidul propus urcă limita maximă la 70.000 de euro cu TVA pentru electrice și plug-in hybrid și la 60.000 de euro pentru termice și hibride clasice. Pentru piață, plafonul de 70.000 de euro este suficient de sus încât să lase loc unor modele premium, inclusiv Mercedes CLA electric sau BMW iX3, menționate în discuții de la circa 65.000 de euro. Asta înseamnă că programul, gândit teoretic ca instrument de mediu, poate subvenționa și mașini din zona superioară a pieței, nu doar modele de volum.
Dar aici apare contradicția. Unii participanți la dezbatere au insistat că „programul Rabla este de mediu, nu unul economic.” Dacă obiectivul rămâne reducerea emisiilor, filtrul după țara de producție și plafonul foarte ridicat pentru electrice trag în direcții diferite: unul restrânge oferta, celălalt lasă deschisă ușa pentru modele scumpe.
La motociclete, tăierea Asiei lovește direct în oferta de bază
În zona moto, impactul poate fi chiar mai abrupt decât la mașini. Eliminarea țărilor asiatice, Japonia, China, India și Thailanda, restrânge puternic oferta, pentru că majoritatea motocicletelor sunt produse acolo. Ce rămâne eligibil în Europa este, în mare parte, zona premium: Ducati, Aprilia, Moto Guzzi, MV Agusta, BMW, KTM, Husqvarna și Yamaha produsă în Franța.
Pentru cumpărătorul care urmărea o motocicletă prin Rabla, asta schimbă imediat bugetul de intrare. Modelele rămase pornesc de la 10.000 de euro în sus, ceea ce mută programul din zona accesibilă spre una mult mai îngustă. Date despre câți beneficiari de motociclete electrice ar fi afectați nu au fost anunțate până acum.
Forma finală nu este gata, iar ministerul promite schimbări „semnificative”
Există însă un detaliu esențial pentru cei care așteaptă sesiunea de anul acesta: lista nu este încă bătută în cuie. Tudor Roșca, directorul de cabinet al ministrului Diana Buzoianu, a spus că proiectul ghidului „va suferi modificări semnificative”. Asta lasă deschisă exact întrebarea care contează în piață: dacă excluderea unor mărci japoneze și coreene rămâne în forma finală sau dacă ministerul revine după consultare.
Și până la publicarea versiunii finale, nimeni nu poate spune complet ce producători vor fi eligibili și care vor ieși definitiv din program. Reacția oficială a Uniunii Europene la felul în care Ministerul Mediului interpretează „Fabricat în Europa” nu a fost anunțată până acum.
Programul Rabla ar urma să demareze la final de iulie, cu bugetul de 300 de milioane de lei și cu ținta de 20.000 de mașini comercializate în 2026.
