Tesla încearcă să obțină undă verde pentru sistemul Full Self-Driving în Europa, după ce a depus documente în Olanda, Suedia și Grecia, dar o parte din argumentația de siguranță folosită în fața autorităților este contestată dur de cercetători independenți. Miza nu este doar una de imagine: dacă FSD nu trece de filtrul european, Tesla riscă să intre mai slab într-o piață unde rivalii chinezi la electrice câștigă teren accelerat.
Concret, compania a susținut că tehnologia sa de conducere autonomă ar fi de până la zece ori mai sigură decât mersul cu mașina controlată integral de un șofer. Diferența sună uriaș, dar comparația este chiar punctul criticat: specialiștii spun că Tesla a pus alături accidente extrem de grave, cele cu declanșarea airbag-urilor, și rata generală a accidentelor din SUA, unde intră și tamponări ușoare. Asta înseamnă că nu sunt comparate aceleași lucruri.
Pentru un cumpărător european interesat de sisteme avansate de asistență, discuția contează mai mult decât pare. FSD nu este doar un nume comercial, ci promisiunea că mașina poate prelua o parte consistentă din sarcina de condus. Dacă validarea acestei promisiuni se sprijină pe date neclare sau pe comparații forțate, încrederea în toată categoria are de pierdut, nu doar în Tesla. Iar în Europa, unde omologarea și protecția consumatorului sunt tratate mai strict decât în alte piețe, asemenea detalii pot întârzia sau bloca extinderea unor funcții pe care clienții deja le văd promovate.
Tesla a mers în fața autorităților cu cifre mari, dar specialiștii contestă baza lor
Într-o scrisoare din noiembrie 2024 trimisă către RDW, autoritatea de reglementare menționată aici pentru Suedia, Tesla a inclus un link către raportul său de siguranță și a susținut că utilizarea mai intensă a FSD duce la drumuri mai sigure. Într-o prezentare oficială trimisă în Suedia, compania a mers și mai departe: a afirmat că tehnologia sa a salvat 32.000 de vieți și a prevenit 1,9 milioane de răniri.
Numai că aceste cifre se bazează pe o ipoteză pe care experții o consideră aberantă: înlocuirea tuturor vehiculelor aflate acum pe șosele cu mașini Tesla noi. Comparația avantajează evident marca, fiindcă pune față în față automobile noi, cu sisteme moderne de asistență, și vehiculul mediu din SUA, mai vechi și fără aceeași dotare de siguranță.
Potrivit Economica, cercetători independenți din zona siguranței rutiere au descris raportul Tesla drept o strategie de marketing extrem de agresivă și nerealistă, construită pe comparații de date considerate nevalide. Asta nu înseamnă automat că sistemul este nesigur. Înseamnă însă că felul în care este prezentat poate ridica semne de întrebare exact acolo unde contează mai mult: la omologare.
„Dacă Tesla vrea să facă afirmații despre siguranță, ar trebui să ofere datele unei universități pentru a fi verificate independent de un cercetător calificat, și abia apoi să discutăm”, a spus Dudley Curtis, purtător de cuvânt al European Transport Safety Council.
Olanda a aprobat deja FSD, dar testele care au stat la bază nu sunt explicate public
Autoritatea olandeză RDW a aprobat deja utilizarea FSD pe teritoriul său și cere acum un vot favorabil la nivelul întregii Uniuni Europene. Grecia a anunțat, la rândul ei, că va aproba sistemul. Asta mută presiunea pe restul statelor membre, care vor trebui să decidă în lunile următoare dacă merg pe aceeași linie.
Dar aici apare golul de informație care contează pentru public. RDW a refuzat să comenteze problemele identificate de Reuters și a transmis că nu se bazează pe afirmații de marketing sau pe statistici externe, ci pe propriile teste, analize și verificări. Agenția a mai spus că Tesla a colectat multe date și că acestea au fost validate, testate și auditate. Nu a precizat însă ce tip de date au fost colectate, cum au fost măsurate și nici ce rezultate concrete au ieșit din aceste verificări.
Iar când o autoritate spune că a testat, dar nu publică metodologia, rămâne o problemă simplă pentru piață: cumpărătorul nu poate vedea diferența dintre o aprobare bazată pe probe solide și una bazată pe încredere instituțională. În zona ADAS și a conducerii automatizate, transparența nu este un detaliu birocratic. Este baza pe care se formează acceptarea publică.
„Privesc dincolo de cifrele din titluri”, a spus Anders Eriksson, investigator la Agenția Suedeză de Transport.
Votul european va decide mai mult decât soarta unui singur sistem
Pentru ca FSD să devină complet legal în Uniunea Europeană, reprezentanții a 55% din statele membre trebuie să voteze favorabil în lunile următoare. Pragul este important, fiindcă arată că aprobarea nu depinde de o singură țară, chiar dacă Olanda a deschis drumul. Față de o aprobare națională, un vot la nivelul UE ridică standardul politic și tehnic: statele care nu vor să își asume un precedent vor cere, cel mai probabil, mai multă claritate pe date.
Și aici este miza strategică pentru Tesla. Dacă FSD rămâne parțial blocat sau întârziat în Europa, compania pierde unul dintre puținele argumente prin care încearcă să se separe de restul pieței electrice. Într-un moment în care producătorii chinezi cresc rapid, lipsa acestei diferențieri poate cântări aproape la fel de mult ca prețul, autonomia sau viteza de încărcare.
Pentru șoferii și cumpărătorii din România, semnalul util este altul: funcțiile de asistență avansată trebuie judecate după validare independentă, nu după eticheta comercială. Când un producător vorbește despre drumuri mai sigure, întrebarea corectă nu este doar ce promite sistemul, ci cu ce date comparabile demonstrează asta. Fără răspuns clar, aprobarea europeană poate deveni mai lentă, iar întreaga categorie de tehnologii de conducere autonomă poate intra sub o lupă mai severă.
Următorul prag este votul la nivelul Uniunii Europene, unde este nevoie de susținerea a 55% dintre statele membre pentru ca FSD să devină complet legal.
